…nu pot explica ce simt pentru ea…
Este și credință, dar și păcat…
Nici nu știu ce iubesc mai mult. Faptul că are zile în care nu arată perfect, că uneori e chiar urâțică și de neînțeles, că se machiază simplu și se îmbracă frumos.
Nu înțeleg cum reușește să mă satisfacă doar din cuvinte. Cum ochii ei îmi pot fi alinare, dar și zbucium. Mă controlează din gesturi, fără să scoată niciun cuvânt, doar se uită la mine și eu înțeleg. De aceea nu înțeleg cum pot s-o iubesc fără să îmi ceară explicații.
Dacă mă ceartă, o face pentru că eu mă fac că nu o înțeleg. E al naibii de sexy cand e nervoasă.
Am impresia că o știu de o viață. Că în ochii ei am crescut. Că mângâierea ei îmi dă putere să lupt pentru orice, inclusiv să nu uit de fericirea și nebuniile ei.
O iubesc pentru tot ce trezește în mine: sentimente, furie, grijă, pasiune, sex. E erotică, fină, suavă, sexuală, rea, nervoasă, vulcanică, emotivă.
Cum? Cum poți să fii atâtea într-un corp atât de mic? Și cum să nu îți dorești ca bărbat, să îi potolești nebunia?
O iubesc…o iubesc într-un mod în care nici pe mine nu am reușit să o fac..
Este liniștea și haosul meu…odihna mea sufletească…
Marturisirea unui BARBAT 💖
Sensibilități 