Ce învățăm din natură?


Natura reprezintă locul unde poți regăsi cel mai ușor alura divină. Te cuprinde liniștea, armonia bataii vântului. De câte ori o vizitezi te primește cu brațele deschis pentru a o cuprinde. De câte ori când mergi pe munte îți spui că nu mai poți, că vrei să te oprești și nu o faci. Ca o himera scoate energii nebănuite din tine și te doare și tot urci și ți-e foame și urci mai departe. Și găsești râuri cu apă lină care doar ele deranjează liniștea discuției cu tine și tot urci energizat de apa cristalină. Și găsești urme de vietăți care parcă îți urmăresc zbaterea și tot urci. Parcă ar dori sa te aplaude și să te încurajeze, dar au fost de prea multe ori de oameni și se retrag aievea. Te oprești hranindu-te și admirând peisajul și parcă ai mai vrea să urci, dar ești în vârf deja și cerul este limita. Te gândești că ea, natura dacă nu a fost respectată de oameni a rănit și distrus la rândul ei. Și îți iei rucsacul și cobori căci trebuie să te întorci la oameni și parcă regreți că nu poți rămâne acolo cu nevoile primare asemănătoare unui animal. Tu ești om și trebuie sa te întorci să faci bani ca să ai un minim de confort. Este noapte deja într-o gara pustie așteptând un tren ca să te ducă spre oameni, zgomot și stres. Ea, maria sa natura, plină de mister nocturn parcă pare mai înălțătoare și veghează asupra luminitelor venite dinspre case. Te urci în tren și mulțumești naturii că ți-a predat din nou o lecție pe care oamenii și școala nu te învață. Nu renunta, respectă, asigură liniștea în sufletul unui om, ajută la nevoie și… numai contează deja ai adormit și fierăstraie sau drujbe se vor duce din nou spre natură. Ea încet și sigur va dispărea. Te-ai trezit și ești deja între oameni. Mult mai primitivi decât animalele. Nu degeaba se spune că divinitatea există în natură și din ce în ce mai puțin între oameni.

Published by PaulOvidiuM

Cand n-am mai avut nimic de pierdut, am castigat totul. Cand am incetat sa mai fiu cine eram, m-am gasit pe mine insumi. Cand am cunoscut umilinta, chiar si atunci, mi-am continuat drumul si am inteles ca eram liber sa-mi aleg soarta. Paulo Coelho

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: