Te văd deseori printre raze/ cum cuprinzi seninătatea în brațe/ în dansul vorbelor goale/ zâmbești și pentru mine ești aievea. Cuvintele sunt doar banale/ strălucirea din privire/ arde în mine o dorință mare/ ți-aș spune despre iubire, dar pare în treacăt. Ți-aș cuprinde mijlocul mai mult/ m-aș apropia de tine și ne-am pierde/ în sărutări și îmbrățișări pătimașe/ pentru a potoli dorul de buzele tale. Taina corpului tău eu l-aș cunoaște/ și am fi doar noi în lumea aceasta mare/ aparținând unui suflet/ care nu cunoaște obiceiurile ei murdare. În schimb vorbim necontenit/ timpul se oprește întotdeauna în loc/ admir aburii unei atracții/ din nou simt iluzia unor sentimente trecătoare. Oricum în lumea în care averea definește omul/ eu, doar un trubadur al banilor/ prefer să tac și ochii pleacă în pământ/ și să plec, sperând din nou la o poveste dintr-o întâmplare.
Sensibilități 