Când tristețea ne dă târcoale


Atunci când tristețea și singurătatea vreau ca să ne devină prieteni cele mai bune medicamente le vom primi de sus și din natură. O simplă privire către un cer care, chiar dacă este plin de nori mai devreme sau mai târziu tot devine senin. Ceea ce înseamnă că și problemele noastre se vor plictisi la un moment dat să ne tot sugrume pentru a ne testa rezistența interioară și vor începe ca să ne elibereze. Dacă problemele noastre sunt mai încăpățânate din fire ar fi recomandabil ca să le luăm la o plimbare prin pădure. Trilurile păsărilor sau liniștea copacilor sau fie și o vata de zahăr sau o altă delicatesă găsită pe drum ar putea să le amăgească pentru a pleca. Dacă nici așa nu le putem prosti ar fi nevoie ca să alergăm cu ele mai mulți kilometri sau să le arătăm greutățile din metal pe o melodie preferată. Soluțiile acestea dacă vor da greș înseamnă că problema suntem chiar Noi.

Published by PaulOvidiuM

Cand n-am mai avut nimic de pierdut, am castigat totul. Cand am incetat sa mai fiu cine eram, m-am gasit pe mine insumi. Cand am cunoscut umilinta, chiar si atunci, mi-am continuat drumul si am inteles ca eram liber sa-mi aleg soarta. Paulo Coelho

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: