Poate părea absurd pentru anumiți oameni, dar viața noastră nu este făcută într-o zi numai din locul de muncă și acasă. Din acest motiv ar fi nevoie să respirăm viața adulmecand natura și bucurându-ne de începutul primăverii. Să ne preocupe un hobby sau măcar un vis pentru care să muncim în restul zilei. Ieri de exemplu am alergat a doua oară săptămâna aceasta, de data aceasta prin ploaie. Unele persoane ar putea interpreta că ne putem alege cu o răceală numai că pentru mine eram eu, pista de alergat și lupta cu mine însumi. Am scris că a fost a doua oară săptămâna aceasta pentru că în una din zile am exersat din nou alergarea de seară. După un program de navetă de 80 de kilometri dus și întors am început să alerg fiind cu băgare de seamă la mașini și oameni. Am gustat din plin gustul libertății și credeam, după eliberarea endorfinelor că toată lumea este a mea. Alergând prin întuneric fără să cunosc locul pe care călcam a fost cea mai parfumată eliberare de grijile zilnice. Doar un drum din lupta personală de a evada din cotidian și a mă învinge încă o dată în drumul spre fericire. Așa că, doar folosind un exemplu ar fi păcat de noi ca oameni să fim doar sclavii banilor, comodității sau a gândurilor sumbre din viața privată sau profesională. Avem această datorie față de propria persoană pentru a ne ridica moralul sau a-l întări pentru că nicio problemă nu are o rezolvare decât dacă avem atitudinea necesară optimistă. În rest sunt povești de adormit chiar și adulți.
Sensibilități 