Un an fără mască


Atunci când norii pictează a lor coroană asupra existenței umane bucuroase că masca a devenit o frumoasa amintire. După 2 ani de restricții ne vom privim din nou în ochi pentru a ne vedea zâmbetul sau mimica feței fără a crede că ne vom infecta. De atunci doar oamenii falși mai trebuie să poarte măști sau dacă vrem ca să devenim actori pe scena vieții noastre. Tot ceea ce a însemnat culoarea măștii noastre ia forma pielii sau obrazului nostru. Faptele se judeca după grosimea sau partea subțire a obrazului nostru. Dacă devenim imbujorati sau triști se observa la fel ca și limbile scoase la ceilalți oameni. Așa că de atunci doar rebelii mai poartă masca. Pentru celelalte persoane urmează încă și noi cursuri de socializare și a identificării persoanele în funcție de aspectul lor obișnuit. Oricum să sperăm că nu va trebui să le mai purtăm vreodată..

Published by PaulOvidiuM

Cand n-am mai avut nimic de pierdut, am castigat totul. Cand am incetat sa mai fiu cine eram, m-am gasit pe mine insumi. Cand am cunoscut umilinta, chiar si atunci, mi-am continuat drumul si am inteles ca eram liber sa-mi aleg soarta. Paulo Coelho

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: