
“In anul 1986 un dascal isi imagineaza cum ar arata un manual al profesorului pe care si-l doreste Partidul Comunist “un om complex” :casierul care strange bani de la elevi, gestionarul care aduna de la acestia sticle si borcane, hartie si fier vechi, cel care isi duce elevii la cules de musetel, ghinda si floare de tei si la recolta de porumb si cartofi din septembrie pana la caderea iernii. Tot el trebuie sa scrie si sa deseneze gazetele de perete, sa imparta ziare, bilete de spectacol, de tabara, sa participe la toate adunarile, la corul cadrelor didactice care canta de Craciun in fata tovarasului primar. Dar si sa joace teatru, sa cante la acordeon, sa spuna poezii patriotice, sa-i puna pe copii sa spuna poezii despre pace si sa-i invete sa traga cu pusca in mod premilitar. In fine sa fie si profesor.” Orice asemanare cu caracterul universal din zilele noastre este pur intamplatoare si rastalmacita.