Era un fiu căruia nu-i plăcea să locuiască în casa tatălui său din cauza „iritației” constante care o simțea din partea tatălui.
-Dacă nu îl foloseşti oprește ventilatorul
-Televizorul este pornit în camera în care nu este nimeni dute şi opreşte-l.
-Încuie ușa că se face curent.
*Nu mai irosi atâta apă când faci dus.
Fiului nu-i plăcea că tatăl său il deranja pentru chestiuni mici după părerea lui.
Trebuie să le tolereze până într-o anumită zi când a decis să se ducă pentru un interviu de angajare.
„De îndată ce obțin slujba, plec din oraș gândi el. Nu mai vreau să aud nici-o plângere de la tatăl meu. “
Când mergea la interviu, tata l-a sfătuit:
„Răspunde la întrebările puse fără ezitare. ” Chiar dacă nu știi răspunsul, menționează-l cu încredere. “
*Fiul a ajuns la locul interviului și și-a dat seama că nu erau agenți de pază la ușă.
Deși ușa era deschisă afară, probabil era o pacoste pentru oamenii care treceau sau intrau.
A închis ușa și a intrat în birou.
Pe ambele părți ale drumului vedea flori frumoase, dar grădinarul lăsase robinetul deschis și apa din furtun continua să curgă.
Apa se revărsa pe drum. A ridicat furtunul și l-a pus lângă alte plante care aveau nevoie de apă.
*Nu era nimeni în zona de recepție, totuși, era un anunț care spunea că interviul va fi la etajul unu.
A urcat încet scările.
Lumina era încă aprinsă la 10 am, probabil din noaptea dinainte..
Și-a amintit avertismentul tatălui său:
-De ce ieși din cameră fără să stingi lumina?
- Părea că o poate auzi şi acum vocea tatălui. Chiar dacă s-a simțit enervat de acest gând, a căutat întrerupătorul și a stins lumina. *Sus, într-o sală mare, a văzut mai mulți oameni stând, așteptându-și rândul.
S-a uitat la numărul de oameni și s-a întrebat dacă are vreo șansă să obțină postul.
A intrat pe hol cu niște nervi și a călcat pe covorașul de „Bun venit”, pus lângă ușă, dar și-a dat seama că era cu susul în jos.
A îndreptat covorașul cu iritație.
Obiceiurile sunt greu de uitat.
El a văzut mulți bărbați intrând în sala de interviu și ieșind imediat pe altă ușă. *Deci nu avea cum să ghicească cineva ce se întrebă în interviu.
Când i-a venit rândul, s-a oprit în fața angajatorului cu oarecare îngrijorare.
Responsabilul i-a luat actele și fără să se uite la ele, a întrebat: - Când poți începe munca?
El s-a gândit:
„O fi o întrebare capcană care mi se pune în interviu sau e dificil să mi se ofere postul? - La ce te gândești? l-a întrebat șefu.
- Nu punem intrebari nimanui aici, pentru că credem că prin ele nu putem evalua abilitațile cuiva.
Prin urmare, testul nostru este de a evalua atitudinile unei persoane.
Am făcut niște teste bazate pe comportamentul candidaților și i-am urmărit pe toți prin camerele de supraveghere.
Niciunul dintre ei care a venit azi aici, nu a făcut nimic pentru a închide ușa, furtunul, covorașul de bun venit… - Tu ai fost singurul care a făcut-o, așa că am decis să te selectăm pentru post, – a spus șeful.
Obișnuia mereu să se chinuie cu disciplina tatălui său, dar până atunci.
Şi-a dat seama că datorită ei, a obținut primul loc de muncă.
Iritația și furia lui pentru tatăl să au dispărut complet, a decis să-l ducă și pe tatăl lui la muncă și s-a întors acasă fericit. *Tot ce ne spun părinții este doar spre binele nostru, dorindu-ne un viitor frumos!
Pentru a deveni o ființă umană de valoare, trebuie să acceptăm mustrări, corecții și îndrumări, care elimină obiceiurile și comportamentele proaste.
Așa fac părinții noștri când ne disciplinează. *Tatăl nostru este învățătorul nostru când avem cinci ani; un „răuvoitor” când avem vreo douăzeci de ani dar tot odată este un ghid pe viață.
Mamele pot merge la casa copiilor lor când îmbătrânesc, dar tatăl nu știe cum să facă asta.
Nu are rost să-ți rănești părinții când sunt în viață și să regreți când nu mai sunt.
ÎNTOTDEAUNA TRATEAZA-I CUM TREBUIE, CU RESPECT!
Preluat net!
Sensibilități 