Acum doi ani mi-am propus ca să cunosc toate florile din jurul orașului Târgu Mureș. Din acest motiv împreună cu un prieten, bun cunoscător a florilor, am început, la sfârșitul lunii februarie și începutul lunii martie, să cutreieram pădurile din jurul orașului. Trecând pe lângă o fostă ferma de vulpi, la ieșirea din oraș spre comuna Livezeni am cunoscut ghioceii. Fiind deja topită zăpada răsăreau în fața noastră ca și cum era singura armă a mea împotriva unei inimi frânte. Duioșia și gingășia lor îmi arătau că natura orice s-ar întâmpla revine la viață. Lângă acești vestitori ai primăverii se afla o persoană care-i culegea temeinic cu scopul de a-i vinde. Vedea atunci doar hârtii de un leu înaintea ei, fiind un buchet trei lei. După o săptămână întâlnindu-ma întâmplător cu același prieten în zona “Platoului Cornesti ” am pornit în căutarea viorelelor. Descoperindu-le nici nu mai exista deja inima franta și nici culegatorii de bani. Eram doar eu și viorelele care, ascunse de aerul primăverii se înfățișau în fața noastră. Sentimentul de împlinire sufletească se citea în ochii mei sperând că voi descoperi și alte flori, ceea ce nu m-am înșelat. De fiecare dată când coboram de la Platoul Cornesti aroma florilor de alte feluri mă incanta. Inima frânta era deja istorie. Devenise, prin intermediul florilor, o gingașa și melodioasa lecție a vieții.
Sensibilități 