Sinagoga și tradițiile din orașul Târnăveni


Poate prea puțin interesant pentru localnicii din orașul Târnăveni, aflat la aproximativ 40 de kilometri de orașul Târgu Mureș, dar pe Strada Republicii numărul 65 se află un monument istoric. Odată cu închiderea Muzeului din oraș putem spune că ascunde în spatele unui bloc întreaga istorie a orașului de pe raul Târnava Mică. Pornită de la sfârșitul secolului al XIX-lea istoria evreilor se întâlnește cu marile construcții din oraș. Așa cum spun marele povestitor, profesorul Ferenczi Orban sau domnul Incze Csaba, primul evreu se stabilește în Diciosanmartin, din anul 1941 Târnăveni, ca fabricant de lumânări pe numele Friedman în perioada 1867 și 1890. Tot în această perioadă se construiește actuala Școală Gimnazială “Traian “, din anul 1888 precum și Spitalul orașului Târnăveni și Clinica pentru tratarea bolilor mintale din localitate. În anul 1901 a început construcția Sinagogii de pe strada Republicii numărul 65 la a cărei ridicare a contribuit cu o sumă de bani însuși împăratul Austro-Ungariei, Franz Joseph. Dacă în anul 1936 comunitatea evreilor număra 711 suflete conform recensământului din anul 2011 mai era consemnat un singur evreu. Din anul 1999 Fundația “Târnava Mică- Kiskukullo” a preluat Sinagoga transformând-o în centru cultural maghiar și Muzeu etnografic. Partea etnografica a actualului muzeu ne poartă într-o călătorie în timp printre obiceiurile, straitele, costumele populare specifice zonei sau a războaielor de țesut. Cu o deosebita apreciere pentru domnii povestitori menționați mai sus am încheiat astăzi o călătorie prin oraș cu amara concluzie a domnului profesor Ferencz “totul în oraș este construit până la cel De-al doilea război mondial, în comunism doar blocuri și în rest nimic “. Orașul Târnăveni are nevoie ca poveștile sale să fie spuse. Numai că din păcate prea puțin interes mai există pentru aceste locuri și prea puțini oameni mai întreabă rolul și importanța unei clădiri din viața de odinioară a orașului de pe râul Târnava Mică.

Published by PaulOvidiuM

Cand n-am mai avut nimic de pierdut, am castigat totul. Cand am incetat sa mai fiu cine eram, m-am gasit pe mine insumi. Cand am cunoscut umilinta, chiar si atunci, mi-am continuat drumul si am inteles ca eram liber sa-mi aleg soarta. Paulo Coelho

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: