Filosofie de baltă

Considerăm că ne pricepem la toate lucrurile din viața reală. Știm, în primul rând, cum ar trebui să trăiască alte persoane. Dacă avem bani cunoaștem taina imbogatirii peste noapte și dăm sfaturi în acest sens. Nu știm însă despre îmbogățirea treptată, iar despre comorile sufletești, în teorie, suntem magnifici și totuși în practică devenim repetenți. Repetăm momentele și anii nereușind să ne dăm seama că ne ofilim în loc să inflorim și poate de aceea iubim primăvara. Numai că ne așteptăm, ca de la sine, să vină bogăția sufletului, fără ca noi să contribuim la modelarea noastră.
Cunoaștem multe citate inteligente, ne lăudăm cu ele și vrem ca alte persoane să le pună în practică, iar noi avem o problemă în a le însuși. Scriem în acest sens poezii sau le “furăm ” pe ale altora și totuși interiorul nostru devine mai sărac și lipsit de senzații dulci pe zi ce trece. Vorbim și militam pentru iubire și sentimente frumoase, dar în același timp, de multe ori, fidelitatea, în ochii unor persoane, pare ridicolă și nefiind la modă. Nu apreciem persoanele decât foarte puțin, când sunt încă în viață și când mor facem tragedii și ne smulgem părul din cap. În această situație, distribuim poze cu Iisus Hristos și cu toate rugăciunile și de fapt, prin acțiune și, posibil, prin gând, încurajăm prezumtiva existență a Diavolului. Ne trezim în această poveste dimineața, pentru a ne duce la lucru și postam cafeaua de rigoare, care este destul de nesănătoasă, și groaza, de rigoare, de a merge la locul de muncă, dar nu refuzăm banii. Așteptăm astfel, sfârșitul săptămânii, a lunii, a unui anotimp, a anului pentru a trimite urări de bine tuturor oamenilor. Din acest motiv apelăm la psihologi virtuali și la cărți de dezvoltare personală care să ne arate ce viață am putea avea și după aceea ne punem singuri bariere, pentru a ne ucide, încet și treptat, visele noastre. Ne mirăm apoi că persoanele de vârsta a treia sunt frustrate, badarane și arogante. Totuși facem sport pentru a ne lăuda față de alte persoane ce corpuri sculptate avem, necontand endorfinele, starea de fericire și multe alte beneficii ale sportului.
Continuând fațada de oameni extraordinari și demni de urmat în teorie ne mințim pe noi și trăim în falsitatea împlinirii a unei vieți perfecte. Amarul este, în singurătatea sufletului, când nu ne mai regăsim pe noi înșine și vreme să schimbăm exteriorul și destul de târziu interiorul propriu.
Aceste rânduri sunt doar un pamflet și de fapt cel care scrie este, în continuare, un nepriceput al vieții conștiente. Pentru celelalte persoane există oglinda interioară și de cele mai multe ori exterioară..Cam așa am pescuit eu cuvintele în seara aceasta. Mâine este o nouă speranță, de mai bine și de frumos, vizibil sau invizibil, a oamenilor și a subsemnatului..