


Printre descinderea DNA de la primăria orașului Târgu Mureș, la mărțișoarele cumpărate, conform Vox Populi de la chinezi și vândute la un preț de trei ori mai mare pe tarabele aflate prin oraș, la obișnuitele gunoaie sau câteva firmituri de poezie a venit primăvara. Impropriu spus că a venit primăvara atât timp cât echinocțiul de primăvară vine în ziua de 21 Martie. Oricum urările de “primăvară frumoasă ” rămân și printre angajații numiți fără concurs din Primăria orașului Târgu Mureș sau anumite nereguli în cadrul angajării din instituție. Oricum numărul lor este imens așa că nici nu mai contează încă o descindere a DNA în cadrul instituției. Așa este cu moștenirile primăriei preluate de pe vremea “Alesului lui Dumnezeu “, a fostului primar. Singura schimbare este că acum se spune Isten că parangheliile din oraș au rămas precum și metehnele. Ceea ce diferă este creșterea în amploare a haosului și a fugii de răspundere din cadrul domeniilor primăriei. Din toate aceste motive surprinde câteodată prezența mașinilor de gunoi prin oraș căci altfel mărțișorul ar trebui să primească simbolul gunoiului care încă mai există neridicat. În tumultul deja a blocării orașului și a exercițiilor de alarmă aeriană apar și primii muguri ai poeziei și cântecelor de primăvară. Cu atât mai lăudabilă este inițiativa “ciripiturilor de dragoste ” care ne ajută să vedem și frumosul din oraș printre toate evenimentele enumerate. Cine dorește să cânte sau să spună o poezie este invitat și printre greierasi. O poezie nepriceputa ar fi cam așa “A fost odată ca în povești/a fost ca niciodată/ un prea frumos gunoi în oraș/ care nu mai piere vrei. Și era unul primar prost/ cu moștenirea de la flori/ descindea și DNA pentru a-i preamări orașul/ noroc că orașul Târgu Mureș s-a transformat în comună, sat și acum cel mai de frunte cătun…”. Las oamenilor mai pricepuți continuarea pe melodia marilor compozitori Vali Vijelie sau formația “Caterinca și prostia de pe Mureș ” pe sunete de house și jale. Pentru toate gusturile vă dorim o primăvară pe placul sufletului dumneavoastră! Măcar dacă aș trimite dintr-un oraș educat și civilizat numai că speranța moare ultima în orice limbă scrisă și vorbită.