Îți scriu aceste rânduri eu/ din drumul viselor mele/ căci te port în gânduri și în suflet/ ca pe un smarald neprețuit. Contemplez la mierea glasului tău/ zâmbet cum nu are nicio muritoare/ mi-e dor de parfumul trandafirului din tine/ tresar încă la atingerea mâinii tale/ precum vezi ma hrănesc din dorul sufletului tău. Te pictez ca pe o craiasa/ care încălzește inima în plin îngheț/ tu ești a mea primăvară/ când iarna nu vrea încă să mai plece. Aștept clipa revederii/ sunt adulmecat de gingășia privirii tale/ aș alerga și acum la tine/ dar sunt doar un drumeț al visurilor mele. Pașii mei poartă al tău nume/ te duc pe dealurile înalte/ de acolo iți cânt iubirea/ pentru a mă întoarce de fiecare dată la tine/ în clipa revederii noastre. Nu ai un nume și totuși ne cunoaștem/ nu-ți scriu poezii și totuși aștern rânduri/ mai nepricepute și încurcate/ ca atunci când ating privirea mărgăritarelor tale. Fetele în zilele noastre nu mai vor poezii sau cântece maiastre/ sau serenade la un balcon/ eu însă te iubesc pe tine/ mai mult astăzi decât ieri și mai puțin decât în vremea care va fi să mai vină. Am scris aceste rânduri eu/ al tău drumeț în căutare de vise/ care cutreiera drumurile infinite/ și care așteaptă clipa/ în care focul se stinge iubindu-te numai pe tine.
Sensibilități 