În multe momente ale vieții noastre devenim complicați și chiar absurzi. Lăsându-ne conduși de pretențiile noastre și de orgoliul despre cum am vrea ca să ne fie momentele vieții. Cerem de la toată lumea perfecțiune și idealizam fericirea prin dorința noastră asupra oamenilor și vieții. Neprimind toate acestea ne lăsăm purtați pe valurile dezamăgirii și al haosului interior. Condamnandu-ne singuri la supărări devenim sclavii supărărilor și a frustrării. Sociabilitatea noastră scade pe măsură ce uităm să zâmbim sau să râdem. Ceilalți oameni au poate aceste probleme sau mai mari și atunci, în majoritatea cazurilor, nu vreau ca să audă același lucru de la noi. Propriile drame sunt întotdeauna cele mai mari și am pierde timpul dacă am intra într-o astfel de competiție. Retrăgându-ne față de oameni, din cauza așteptărilor și frustrărilor noastre devenim asemenea unor oameni frustrați de tot ceea ce este viu. Putem chiar să spunem că am ales ca să fim așa pentru că avem și alte variante în această privință. Putem să alegem simplitatea și indiferenta și să trăim în prezent întotdeauna fără ca să ne gândim la viitor sau la trecut. Să ne lăsăm duși de entuziasm fără a cere cuiva ceva și nici măcar vieții cadouri. Fericirea până la urmă sta în lucrurile simple și în aprecierea a ceea ce avem pentru că de fapt ea este o stare a sufletului nostru. Ea nu depinde de bani, de poziția socială, de o casă și de călătoriile noastre în jurul lumii. Acestea sunt de fapt droguri la o mai mică măsură care de fapt caută același lucru ca un om sărac și anume ca să fie fericit pur și simplu. Fericirea nu depinde nici de celelalte persoane și nici de animalele de companie. Chiar constituția ne garantează dreptul de a ne căuta fericirea și împlinirea sufletească, dar ea întotdeauna pornește din interiorul nostru. În fiecare zi să învățăm cum să fim fericiți pur și simplu cu ceea ce ne oferă viața fără a dori ca să fim alintați de ea, dar nici să ne considerăm victimele cele mai năpăstuite. Puterea fericirii ne aparține!
Sensibilități 