Câinele din imagine nu este doar un animal ci este un suflet frumos. Dimineața devreme vine în căutarea hranei. Chiar într-o dimineață i-am dat un plic de “Pedigree”. S-a apropiat temător de el și după un minut conținutul plicului nu mai era. Câteodată l-am văzut trecând tocmai pe la trecerea de pietoni. Aștepta cuminte la semafor până se făcea culoarea verde și trecea regulamentar strada. În dimineaţa aceasta am observat ceva diferit. Fiind adunați un grup de fumători ne-a adus un pachet de țigări gol. Începuse să treacă strada de pe o parte pe cealaltă pentru a aduna gunoaiele aruncate. Urma poate să le adune în același loc. Nu mi-a dat impresia că are un stăpân. Cândva poate a aparținut cuiva, însă acum este singur. Aproape în fiecare dimineață vine în fața școlii urmând un traseu bine stabilit. În dimineaţa aceasta parcă ar fi fost curios în privința a ceea ce se află în școală numai că nu a îndrăznit sau nu a știut cum să deschidă poarta. Din multe puncte de vedere este superior oamenilor. Prin comportamentul său este o lecție de umanitate. Da binețe, primește mâncare și merge mai departe fără a bârfi. Fidelitatea sa din fiecare dimineață demonstrează că știe să mulțumească mai ales că nu ne latră. Un fel de simbol al curățeniei care întrece orice ființă umană care aruncă gunoaiele pe jos. Ciudat este că acest câine nu are nevoie de un nume pentru a fi fidel oamenilor. Din toate aceste motive mi-am amintit citatul marelui scriitor Jack London “cu cât cunosc mai mulți oameni cu atât iubesc mai mult câinii “.
Sensibilități 