
” Mi-e dor de șapte ani de-acasă, de “cu plăcere”, “mulțumesc”.
Mi-e dor de vorbele frumoase, ce astăzi nu se mai rostesc.
Mi-e dor de scuzele cerute, cu sufletul plin de regret:
“Da, am greșit, o știu prea bine, dar nu o să o mai repet”.
Mi-e dor de “Bună dimineața” ce îl spuneam pe la vecini,
Azi locuim pe-aceeași scară dar toți suntem pe veci străini.
Mi-e dor de buna noastră mamă, ce se zorea făcând gogoși,
Și nu știai ce e mai bine, să o mănânci sau s-o miroși.
Mi-e dor de iernile frumoase, cu sania pe derdeluș,
Când împărțeam cu frații noștri tot ce aveam, chiar pe Lăbuș.
Mi-e dor de suflete curate, de oameni harnici dar și drepți,
Care munceau cu demnitate și nu spuneau că-s “prea deștepți”.
Eu am trăit vremuri frumoase și am de ce mă bucura.
Dar tu, ce-ți vei aduce’aminte oare, când va veni și vremea ta? “
_♥️
~ Dan Puric ~
DAN PURIC – actor, eseist, autor și regizor de teatru, coregraf în spectacole de pantomimă, militant politic, s-a născut pe 12 februarie 1959 , la Buzău.
În anul 2000 a primit Ordinul Steaua României în grad de cavaler pentru “servicii excepționale în cultură”
Popularitatea lui a crescut în ultimii ani prin conferințele pe care le susține și prin cărțile scrise ( Omul frumos, Fii demn, Suflet românesc, Cine suntem? etc.) în care vorbește despre românism și credința ortodoxă.
La a 64 aniversare îi dorim o carieră împlinită și puterea de a susține în continuare spiritul românesc și ortodoxia.
“LA MULȚI ANI!”