-Am îmbătrânit, Ioane! – Am îmbătrânit, Marie!
Dar privim zorii de ziuă cu aceeași bucurie.
Bem cafeaua dulce-amară mângâiați de blândul soare,
Fiecare zi trăită e o mare sărbătoare.
– Am îmbătrânit, Ioane! – Am îmbătrânit, Marie!
Dar gustăm cu bucurie din aceeași farfurie,
Din pahare cristaline bem același vin pelin
Și zâmbim când, după ploaie, vedem iar cerul senin.
Ne trezim în miez de noapte și, de-a valma, povestim:
Ce-am trăit în tinerețe, ce trăim și ce simțim.
Ne-ascultăm vorbele calde, chiar de le-am mai repetat…
Pentru visuri, pentru planuri avem timp nelimitat.
Nu avem averi și ranguri, cu ce-avem ne mulțumim.
Cel mai mult fiii, nepoții și iubirea prețuim.
Clipele cu ei la masă sunt izvor de fericire,
Clipele cu ei în brațe – cea mai scumpă amintire.
Versuri Aurelia Panait
Sensibilități 