Înainte de a învăța orice în viața aceasta este nevoie ca să învățăm să fim oameni. Părinții, școala și viața ar fi frumos ca să ne învețe să salutăm pe toată lumea acolo unde lucrăm sau studiem. Inclusiv de la un paznic, om de serviciu în ordine până la cel mai mare șef de la locul nostru să salutăm oriunde ne desfășuram activitatea. Funcția de om primește tot ceea ce este mai frumos și mai bun în timp. De altfel toate acestea sunt prezente în povestea următoare :
“Un barbat lucra într-o fabrică de procesat carnea.
Într-o zi, după ce a terminat programul, bărbatul a intrat într-una dintre camerele frigorifice pentru a controla ceva. Din greșeală, a atins ușa și a rămas blocat acolo.
Muncitorul , panicat, a strigat după ajutor, însă nimeni nu l-a auzit. Programul se terminase, iar colegii lui plecaseră acasă. După aproape cinci ore, când deja se gândea că ăsta îi era sfârșitul, paznicul fabricii a deschis ușa. Omul fusese, în sfârșit, salvat într-un mod miraculos.
Totuși, după ce și-a mai revenit, bărbatul l-a întrebat pe paznic cum a decis să deschidă ușa, desi nu făcea parte din rutina lui de seară. Paznicul i-a răspuns:
„Lucrez în această fabrică de 35 de ani. Sute de muncitori intră și ies în fiecare zi, dar tu ești unul dintre puținii care mă salută dimineața și îmi spun la revedere în fiecare seară. Cei mai mulți mă tratează ca și cum aș fi invizibil. Vorbele tale mă fac să mă simt Cineva. Azi m-ai salutat la sosire, dar seara am observat că nu te-am auzit la plecare, așa că am hotărât să inspectez fabrica, bănuind că s-a întâmplat ceva.”
Morala poveștii ar fi:
Rămâi om oriunde te poartă drumul vieţii. Respectă-i pe cei din jurul tău.
Lasă o urmă frumoasă în viața celor cu care te intersectezi.
Nu ai cum să știi ce îți aduce ziua de mâine. Să dăm binețe oricărei persoane indiferent de avere, statut profesional atunci când urcăm treptele societății pentru a primi și ajutor atunci când suntem la pământ. Cel puțin așa vom fi văzuți după modul în care tratăm ceilalți oameni și numai de fațadă după haine, bani sau un zâmbet frumos. Cine are urechi să audă și cine are suflet să simtă întocmai ca un om bun și frumos!
Sursele de inspirație: povestea de pe internet și propriile păreri, gânduri sau impresii
Sensibilități 