Așa cum am spus alaltaieri fiecare zi este o zi internațională a ceva anume. Astăzi a venit rândul “Zilei Internaționale a Râsului și a Fericirii”. Cum căutarea fericirii este garantată de Constituția României nu intenționez să scriu despre partea politică, socială și economică a României pentru că intră într-un fel în partea hazului de necaz ceea ce nu ar fi chiar de bun simț. Totuși așa cum se spune “o zi în care nu am ras este o zi pierdută “. Numai că de multe ori mișto-urile nu sunt agreate, autoironia câteodată este greu de înțeles și despre caterincă este suficientă viața cotidiană de multe ori. Din acest motiv și pentru a face pe cineva să râdă mi-am propus să las anumite glumițe din perioada comunistă atunci când oamenii erau mai fericiți pentru că știau și să facă mai mult haz de necaz și erau mai uniți. Pentru partea de drepturi și libertăți ale omului au plătit milioane de oameni din acele timpuri și planuri cincinale mistificate sunt plătite până în zilele noastre. Cum “cu stânga nici cruce nu poți să-ți faci ” pentru a cita vorbe înțelepte oamenii au găsit în acele vremuri o posibilitate de caterincă, plătită de unii oameni cu vizite la Securitate. Așa că pentru un pahar de haz cu aroma de necaz:
Bancuri din “Epoca de Aur”
Era Ceausescu la Neptun !
Se scoală într-o dimineată mai devreme iese pe terasă cu priveliste la mare si spune.
- Bună-dimineata Soare !
- Să trăiti Tovarăse Ceausescu !
Văzând asta îi spune lui Leana ce i s-a întâmplat !
A doua zi dimineată se scoală împreună cu Leana , ies pe terasă si: - Bună-dimineata Soare !
- Să trăiti tovarăse Ceausescu dar eu nu sunt Soare eu sunt căpitan State
Dorin, maiorul Popescu Soare a fost ieri de gardă !
În vizită la Scornicesti, la părinti , Ceausescu găseste televizorul spart . Supărat , îl ia la rost pe taică-su, de ce n-a chemat pe cineva să-l repare . Tatăl îi răspunde în doi peri :
- Apăi vin mereu si pun geamu’ ala , da cum îl pun , cum îl sparg !
- Păi de ce tată?
- Vezi tu , când erai mic si spuneai câte o prostie , îti dădeam câte una peste bot , si am rămas cu obiceiul ăsta..
Episod între profesorul de istorie si un elev, într-o scoală primară a epocii de aur:
- Spune-mi, Gogută, ce eveniment marcant a avut loc în anul 1918?
- S-a născut la Scornicesti tovarăsul Nicolae Ceausescu, iubitul nostru presedinte!
- Foarte bine. Dar în 1944?
După un scurt timp de gândire, Gogută răspunde: - S-au sarbătorit 26 de ani de la nasterea tovarăsului Nicolae Ceausescu!
Manifestatie mare, mare. Lumea strigă :
- Ceausescu, PCR! Ura! Ura! Unul singur, mai amărât, stă mai în spate si nu spune nici
un cuvânt. Un “om de ordine” (securist) se apropie de el si îl întreabă : - Ce faci tovarăse, de ce nu strigi ura?
- Sunt răgusit, răspunde cel interpelat, dar ura e aici, în suflet.
La o conferintă stintifică despre dinozauri:
Anglia prezintă o prelegere intitulată: “Dinozaurii si relatiile sociale”.
Franta: “Dinozarii si viata lor sexuală”.
România: “Dinozaurii înainte si după Ceausescu “.
Ceausescu inspecta felul în care tăranii executau lucrările de primavară.
Din elicopter. Vede de sus un tractor oprit si doi tipi dormind la umbra lui. Comandă coborârea, se duce la ei, ăia se treziseră.
Ceausescu: – Cum te cheamă pe tine?
Unul : – Apăi, eu mi-s Petru…
Ceausescu: – Dar pe tine, cum te cheamă?
Celalalt: – Io mi-s Semion…
Ceausescu: – Si voi acum de ce nu semănati?
Petru : – Apoi, dară, cum să semănăm, dacă nu suntem frati?
În “iepoca de aur” au fost atinse recorduri incredibile la productia de cereale si carne. Astfel, porumbul crestea ca stâlpii de telegraf, adică din 50 în cincizeci de metri unu; vacile stăteau în grajduri ca si cărtile în bibliotecă, adică scoteai una si toate celelalte cădeau. Oile arătau ca leii, adică aveau blană numai la gât si ceva în vârful cozii.
Q: Se poate pune baza pe tov. N. Ceausescu?
A: Da, dar este de preferat să se pună acid.
Q: Este posibil ca o femeie să nască de mai multe ori în acelasi an calendaristic?
A: Nu, tovarase Nicolae Ceausescu.
Sensibilități 