Noi, care am purtat cravate roșii
Și teniși chinezești, dar și ghiozdane
De unșpe lei, făcute din cartoane,
Azi am ajuns să ni se spună „moșii”!
Noi care-o luam pe jos până la școală
( Și nu era asfalt ci, humă udă ),
Știam că nu e bine să fim rudă
Cu ce nu fierbe-n propria ta oală!
Noi, care am mâncat salam cu soia,
Am fost copiii lui „magiun pe pâine”.
Ce rămânea dădeam bietului câine,
Iar de citit …noi nu citeam doar joia.
Noi, care am purtat și uniformă,
Cea cu matricola pe mâna stângă,
Nu vom lăsa acele vremi să plângă!
Era și rău dar…liniște enormă!
Când alergam spre școală, pe picioare
Nu îndrăzneam să luam ceva cu japca
Și rareori uitam să scoatem șapca
La întâlniri cu doamna-nvățătoare!
Noi nu eram copiii de „bani gata”!
Noi salutam femeia de serviciu,
Voi, cei de azi, nu toți, aveți un viciu…
„ Bă, prostule, tu știi cine e tata”?
* Constantin Mosor, 04 ianuarie 2021 *
Sensibilități 