Nu știu dacă sunt bun la bilanțuri. La sfârșitul unei luni a anului 2023 poate că ar fi nevoie să fac o analiză. Urările de “La mulți ani “, “Fie ca…” sau “Cu ocazia noului an îmi propun…” parcă nici nu au existat vreodată. Sunt trecute oricum în negura timpului asemenea unor fulgi de zăpadă care se topesc pe asfalt. Aș fi crezut până nu demult că este suficient să vrei ca să se împlinească o dorință. Numai că este nevoie să fac mai mult în fiecare zi și câteodată nici așa ceva nu este suficient. O altă temă de reflectat este despre cât de mult putem învăța. Învațăm din cărți, despre oameni și mai ales despre noi în diferite situații ale vieții. Din acest motiv ne facem foarte multe griji îndeosebi fără rost și ne bucurăm că trece greul pentru a veni ușorul care durează foarte puțin. Chiar astăzi cineva îmi spunea că urăște pe cineva. Nu aș putea urâ oameni cel puțin nu mai mult de o zi sau două. Consider că cea mai bună armă este indiferența și ignorarea. În situațiile când acestea nu funcționează încercăm să o luăm o atitudine de calm și pace. Nu merită în orice caz să ne încarcăm cu negativismul lumii. În apropierea debutului celei de a doua luni a anului nu-mi pot dori decât sănătate și entuziasm în privința fiecărei zile. Viața totuși are farmecul ei și ne poate oricând surprinde plăcut. A ne surprinde neplăcut este în funcție de așteptările noastre, iar a ne aștepta mai puțin înseamnă a suferi mai puțin sau deloc. În rest pur și simplu este viață și merită să o însoțim zâmbind pentru că lumea este o scenă de teatru în care suntem doar anonimi actori. Interpretam roluri sau suntem autentici aceeași împlinire interioară o căutăm, iar dacă aceasta rămâne scopul nostru înseamnă că avem o șansă să fim desăvârșiți într-o zi.
Sensibilități 