16 Ianuarie- Sânpetru de iarnă


În 16 Ianuarie este miezul iernii pastorale, numit Sânpetru de Iarnă, sau miez de iarnă, este asemenea lui Sântandrei un stăpân al lupilor.
Sânpetru de Iarnă este văzut ca un apărător al gospodăriilor țărănești dar și un distrugător, care reglează comportamentul prădător al animalelor sălbatice, al lupilor. Aceste credințe sunt reflectate printr-o serie de tradiții populare împletite povești biblice.

Zilele cuprinse între 25 ianuarie și 2 februarie, sunt numite Filipii de iarnă, sau Zilele lupilor fiind ținute în special în casele de ciobani, în gospodăriile cu animale sau în satele colinare și de munte, unde lupul reprezenta o primejdie deosebită. Aceste zile primejdioase pentru animale și pentru om erau respectate și ”ținute” în special prin practici magice, de influențare, care se bazau pe forța sugestiei- legarea foarfecelor, lipirea gurii cuptorului, legarea unei securi de hornul casei- iar nerespecatrea lor atrăgea necazul, accidente și nenorocirii asupra oamenilor și asupra animalelor din gospodărie.

În calendarul religios ziua de 16 ianuarie este dedicată Sfântului Petru sub numele de Închinarea Cinstitului Lanț al Sfântului Apostol Petru, amintind de o minune înfăptuită în timpul împăratului Irod.
Se spune ca îngerul Domnului a venit într-o noapte la închisoarea unde apostolul era întemnițat și a rupt lanțurile cu care acesta era legat. Aceste lanțuri, au fost folosite apoi pentru vindecarea bolilor și alungarea duhurilor rele, fiind păstrate cu mare grijă. De atunci a rămas credința că Sfântului Petru are puterea de a lega cu lanțul ciuma și gura lupilor.
În această noapte Sânpetru coboară pe cal, din Rai, în haine albe, printre fiarele sălbatice și hotărește ce animal sau om să fie atacat și niciun animal sălbatic nu atacă fară permisiunea sfântului.
Sfântul Petru de Iarna și Sfântul Petru de Vară reprezintă două momente de referință ale anului pastoral și agricol.
La sate, în trecut, 16 ianuarie era o zi de mare sărbătoare în care nu se lucra, În această zi femeile pregăteau și împărțeau covrigi, Sânpetru fiind și stăpânul sufletelor morților.

Fotografii din Arhiva Muzeului Etnografic ”Anton Badea ” Reghin
http://www.muzeulreghin.ro

Published by PaulOvidiuM

Cand n-am mai avut nimic de pierdut, am castigat totul. Cand am incetat sa mai fiu cine eram, m-am gasit pe mine insumi. Cand am cunoscut umilinta, chiar si atunci, mi-am continuat drumul si am inteles ca eram liber sa-mi aleg soarta. Paulo Coelho

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: