Moș Crăciun de Otilia Cazimir


Eu l-am văzut pe Moș Crăciun, e un moșneag
cu barba albă, cu cojoc și cu toiag,
ca toți moșnegii care trec pe drum.

Departe, într-o țară fermecată
în care nimeni n-a ajuns vreodată,
stă singur cuc într-un bordei de fum.

Și trage moșul, trage din lulea.
Și zilele se duc, și iarna vine,
și prin căsuțe-ncep a-l aștepta
băieți cuminți și fete mici ca tine.

Și într-o sară, Dumnezeu-cel-Sfânt
întinde mâna-i bună spre pământ
și-anină-n cer, de-un fir de borangic,
un pui de stea pentru Isus cel mic…

Atunci pe nevăzute cărărui,
pornește Moș Crăciun cu sacul lui,
și când adoarme zvonul de colindă,
el bate-ncet la ușa de la tindă.

A sosit, moșneagul bun, și-acum un an,
dar tu erai prea mică și nu știi:
ți-a pus sub perinuță jucării
și-un cerceluș cu piatra de mărgean.

Iar când a fost să iasă din iatac,
măicuța l-a pândit de după ușă,
să nu te vâre din greșală-n sac,
ca pe-o păpușă!

Published by PaulOvidiuM

Cand n-am mai avut nimic de pierdut, am castigat totul. Cand am incetat sa mai fiu cine eram, m-am gasit pe mine insumi. Cand am cunoscut umilinta, chiar si atunci, mi-am continuat drumul si am inteles ca eram liber sa-mi aleg soarta. Paulo Coelho

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: