Corina Untila sau cum și-a tratat România revoluționarii din luna decembrie a anului 1989


“CORINA Untilă, ÎMPUȘCATĂ cu două gloanțe pe 17 decembrie 1989 la Timișoara, a murit în urma în anul 2019 de cancer.

Pe vremea domniei lui PONTA i s-a tăiat pensia, nu a avut bani pentru tratament, boala a invadat-o.
Ponta tăiase pensiile tuturor răniților la Revoluție. Mulți dintre ei au murit…

În timp ce Corina Untilă și alți răniți în decembrie 1989 nu aveau bani nici măcar pentru mâncare și erau puși pe drumuri de PONTA și PeSeDeul său, târâți pe la tot felul de comisii medicale, bravii pesedei ca Nicolicea, Mitralieră și încă vreo 20.000 ca ei, vitejii de pe sub mese cu certificate de revolutionar, își încasau indemnizațiile, erau scutiți de impozite, aveau toate medicamentele gratuite, au beneficiat de numeroase ajutoare de stat. Lor NU li se tăiasera alocațiile de peste 4000 de lei, plus salariile lor nesimțite, de mii de euro, ca doar erau demnitari!

An de an, începând cu 1990 până în 2017, am publicat seriale cu dezvăluiri despre criminalii din decembrie 1989 și despre profitorii Revoluției .

Toti președinții de țară, inclusiv ULTIMUL, IOHANNIS, au fabricat revoluționari pe bandă!

Adevărații eroi din acele zile, puțini, câți mai sunt în viață, abia își târăsc zilele.

Profitorii guițează zgomotos pe la televiziuni, au confiscat Revoluția, ne-au confiscat țara.

Astăzi, gândul meu e la Corina Untilă și la alții ca ea care, cu sângele lor, au “murdărit asfaltul” ( așa se exprimase un securist în noapte de 21 decembrie 1989, în București) …

Dumnezeu să vă aline tristețea, dragilor, și rugați-vă, de Acolo, pentru noi să ne ierte!

Iertați-ne și voi că ticăloși și lași suntem! “

DEZVĂLUIRI. Certificate de impostor emise de 27 de ani fără oprire. Prima fabrică de revoluționari a apărut pe 16 decembrie 1990, prin legea „recunoștinței“ promulgată de Ion Iliescu

Published by PaulOvidiuM

Cand n-am mai avut nimic de pierdut, am castigat totul. Cand am incetat sa mai fiu cine eram, m-am gasit pe mine insumi. Cand am cunoscut umilinta, chiar si atunci, mi-am continuat drumul si am inteles ca eram liber sa-mi aleg soarta. Paulo Coelho

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: