Citește!


“Citește ” strigă zilele de ploaie în cor. “Fă-ți timp, omule aterizat din zbor ” se aude încă o dată în al meu gând. “Citește ca și cum nimic nu ar fi Pământ ” și mai dau o pagină dintr-o carte oarecare. “Citește ca și cum viața ta depinde de o carte ” zic în fiecare zi când aștept autobuzul. O voce ciudata, nevenita din carte se aude “iar citești?”. Din păcate pun semnul la pagina rămasă și revin într-o lume reală care mi se pare banală. Aștept cu nerăbdare din nou momentul pentru a deschide din nou cartea. Nu mă interesează că par ciudat, dar citesc de multe ori în timpul liber. Nu înțelegeți greșit căci nu mă laud cu așa ceva. De fapt vă prezint una dintre dependențele mele alături de fumat, cafea și sport. Nu știu unde se află “Citește “, dar nu-mi închipui o zi fără ca să citesc. De fapt în ultima vreme mai mult m-au bucurat cărțile decât oameni. Mi-a plăcut foarte mult un citat despre a cărți. “De ce citești? Ca să știu. Și știi? Încă nu, dar știu ceea ce nu știu”. Doar atât este. O luptă eternă cu a știi ceea ce nu știu. Nici nu-mi trebuie mai mult decât de a descoperi lucruri și a mă regăsi pe mine. De multe reușesc să mă descopăr pe mine sub o plapumă și învelit de paginile unei cărți care încălzesc sufletul și mintea. Mai ales că fiecare carte îmi spune “acesta ești tu în momentul actual al cercetării vieții și eu îți voi spune puțin mai mult “. Fiecare carte îndeplinește promisiunea aceasta cu puțin mai mult. Oricum va fi tragic pentru mine momentul în care, fiind bătrân nu voi mai putea citi. Atunci voi muri de fapt pentru prima dată. După aceea când nu voi mai putea iubi și ultima mea moarte va fi în groapă. Așa sunt eu, puțin mai ciudat și cu o carte în mână. Mă scuzați vă rog frumos de această confidenta! O viață plină de pagini frumoase! Whoops! Iar mi-a scăpat o fărâmă din dependență mele…

Published by PaulOvidiuM

Cand n-am mai avut nimic de pierdut, am castigat totul. Cand am incetat sa mai fiu cine eram, m-am gasit pe mine insumi. Cand am cunoscut umilinta, chiar si atunci, mi-am continuat drumul si am inteles ca eram liber sa-mi aleg soarta. Paulo Coelho

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: