
Carte scrisă în 1942 – C. S. Lewis – “Sfaturile unui diavol bătrân către unul mai tânăr”
“Un tânăr diavol:- Cum ai trimis în iad atâtea suflete?
Bătrânul diavol:- Prin frică!
Cel tânăr:- Bravo! De ce le era frică? Război? Foamete?
Bătrânul:- Nu…De o boală!
Cel tânăr:- Nu s-au îmbolnăvit? Nu erau pe moarte? Nu a existat niciun leac?
Bătrânul:-… s-au îmbolnăvit. Au murit. Exista un leac…
Cel tânăr:- Nu înțeleg…
Bătrânul:- Au crezut din greșeală că singurul lucru pe care trebuie să-l păstreze cu tot prețul este VIAȚA! Nu s-au îmbrățișat…Nu s-au salutat…S-au îndepărtat unul de celălalt!
Au renunțat la toate contactele umane…La tot ce este uman! Au rămas fără bani. Și-au pierdut locul de muncă. Dar se temeau pentru viața lor chiar dacă nu mai aveau nici măcar pâine. Au crezut tot ce-au auzit, au citit ziare și au crezut orbește tot ce au citit. Au renunțat la libertate. Nu au mai plecat de acasă. Nu au mers nicăieri. Nu și-au vizitat rudele și prieteni.
Lumea s-a transformat într-un mare lagăr de concentrare, cu prizonieri voluntari. Au acceptat totul! Doar pentru a supraviețui unei alte zile mizerabile… Nu au trăit, au murit în fiecare zi! A fost ușor să le iau sufletele mizerabile… “