De ce nu (mai) fac curățenie de Sărbători și pregătiri de Crăciun


Eram aproape ca orice româncă crescută de o româncă. Se apropiau sărbătorile, începea nebunia. Spală geamuri, spală covoare, spală perdele şi draperii. Freacă podele, fă ordine în toate dulapurile. Spală oalele, farfuriile, paharele. Ce dacă nu aveau fir de praf pe ele? Tot trebuie curăţate, că trebuie să te găsească moş Crăciun cu toate lună. Zici că vine cu lupa şi verifică să nu ai fir de praf în vreun colţ al casei, că te ia mama naibii. Aşa, să continuăm. Aragaz, frigider, peste dulapuri, pe sub dulapuri, nimic nu scapă neşters, necurăţat, nespălat. Am obosit doar enumerând toate lucrurile astea.
Apoi urmează bucătăreala. Te duci şi cumperi porcul. Hai, nu unul întreg, că vrei să mai intri ulterior măcar într-o pereche de blugi. Dar jumate tot trebuie să iei. Şi pui să faci nişte slăninuţă, nişte caltaboşi, ceva tobă, lebăr, cârnaţi, pui în baiţ bucăţile pentru friptură, toci carnea pentru sarmale. Apoi mai pui şi de nişte salată de boeuf, piftie, nişte cozonaci şi câteva prăjituri, eventual şi o salată de crudităţi şi una de ciuperci cu maioneză, de dragul diversificării.
Termini şi cu bucatele şi mai faci o tură de curăţenie, că mâine e Crăciunul şi iar au apărut câteva scame pe covor.
Seara, gata leşinată, mai faci un hei-rup şi împodobeşti bradul, împachetezi cadourile, aştepţi să adoarmă toată lumea şi le aşezi frumos sub brad, după care te trânteşti în pat. Credeţi că s-a terminat? Nu, nici gând. În ziua de Crăciun, când toată lumea chicotesTE de mama focului în timp ce deschid cadourile şi apoi le probează/testează, tu pui masa, strângi masa, speli vase şi iar pui masa, strângi masa şi aşa mai departe.
Nimic din toate astea nu îţi aduce satisfacţie. Cel puţin nu pe termen lung. Copilul nu vrea să vadă masa perfect aranjată şi casa impecabilă. Copilul vrea să stai lângă el când deschide cadourile, să vă bucuraţi de descoperirile lui împreună, să râdeţi cu gura până la urechi, să fiţi împreună. Copilul nu vrea să mănânce până la epuizare, şapte mii de feluri de mâncare şi nici să stea împăiat la masă, că aşa e frumos.Tine regim sa nu ajunga ca tine ! Eventual smulge o felie de cozonac de pe masă şi o mestecă in fata laptopului deschis.
Prin urmare, la noi lucrurile se fac altfel acum. Se face curăţenie ca în fiecare săptămână a anului. Oricum am spălat perdelele luna trecută. Nu am avut niciun incendiu recent, aşa că mai merg o bucată de timp. O friptură se face rapid iar dulciurile oricum le fac cum ştiu eu şi în cantitate limitată. Apoi am de gând să merg cu copilul în vizite pe la rude şi prieteni, noi la ei, ei la noi, să ne bucurăm din plin unii de alții! (Text preluat)

Published by PaulOvidiuM

Cand n-am mai avut nimic de pierdut, am castigat totul. Cand am incetat sa mai fiu cine eram, m-am gasit pe mine insumi. Cand am cunoscut umilinta, chiar si atunci, mi-am continuat drumul si am inteles ca eram liber sa-mi aleg soarta. Paulo Coelho

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: