Când adulții nu se mai bucură….


Ca adulți de multe ori parcă suntem prea posomorati și uităm să ne mai bucurăm de viață. Astăzi, fiind în mijlocul copiilor, o voce entuziasmată a fost suficient să spună “ningeee” pentru ca ceilalți copii să caste ochii spre fereastră. Fulgii de zăpadă entuziasmau ochii lor și în momentul în care a sunat de ieșire fiecare dintre ei s-au grăbit afară să vadă cu ochii lor fulgii. Se auzeau deja mai multe Elsa care cântau “hai afară la zăpadă..”. Unii dintre copii încercau să-i prindă și deja se gândeau la locul unde se află sania. Alții deja construiau planurile lor ca și cu ocazia Sărbătorii de Crăciun când vor merge la colindat ar fi ideal să ningă. Spre dezamăgirea lor fulgii de zăpadă și-au oprit curând dansul lor, dar copiii deja aveau speranțe că se vor întoarce în mod deosebit în vacanța de iarnă mult așteptată deja. Noi, adulții ceea ce am putut să vedem în cadrul fulgilor de zăpadă este doar mizeria care se face pe stradă sau trotuar și pericolul bulgarilor pentru copii. Pentru că uităm să mai fim copii sau cel puțin să intram cât mai des în mintea și bucuria unor copii. După aceea nu are rost să ne mai mirăm de boli, stres și lipsă de energie sau entuziasm pentru că nu mai știm să ne bucurăm.

Published by PaulOvidiuM

Cand n-am mai avut nimic de pierdut, am castigat totul. Cand am incetat sa mai fiu cine eram, m-am gasit pe mine insumi. Cand am cunoscut umilinta, chiar si atunci, mi-am continuat drumul si am inteles ca eram liber sa-mi aleg soarta. Paulo Coelho

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: