
Așa cum spune Marin Sorescu
“Demult,într-o iarnă…
Mi-am trimis copilăria să
se dea cu sania.
Nu s-a mai întors…
De atunci,în nopți de decembrie,
pun un felinar în zăpadă,
doar-doar va găsi
Calea înapoi…”
Cel puțin atunci când vin sărbătorile de iarnă să mai vina copilăria înapoi și mai ales atunci când ninge. Să mergem iar râzând și jucându-ne cu mașinuțe și fetele cu păpuși așteptând pe Moș Nicolae și curățând cizmulițele pline de zăpadă. După aceea noaptea să vedem o luminita și dimineața în cizmulițe să găsim ciocolată, portocale sau biscuiți. Nu vreau telefoane sau tablete ci doar acele produse ale copilăriei mult mai bune decât ceea ce consuma astăzi copiii. Să mai vina iar copilăria când taie părinții mei porcul pentru a mânca soric, coadă și urechea bietului animal. În zilele de iarnă să ne viziteze și când vine Crăciunul așteptând iar sania Moșului pentru a primi dulciuri și bunătăți. Așa fiind copil câteodată poate că aș zâmbi mai des și mai sincer. Doamne, te rog iartă-mă și astăzi că am vrut să cresc mare!