La o anumită vârstă după experiențe nereușite începem să renunțăm la iubire. Credem că dacă nu am cunoscut-o pentru a ne duce la căsătorie nu o vom mai cunoaște. În fond ajungem să credem că de fapt căsătoria este doar un contract care se poate rupe oricând. Pentru a nu spune de o eventuală poveste a partajului sau în cazul în care sunt copii putem subrezi viața lor. În acest caz rupem din fașă ideea iubirii tocmai pentru a nu mai suferi și spunem simplu “este bine și singur. Sunt de ajuns locul de muncă și hobby-urile mele “. De aici vine hula celorlalți oameni “Păi tu ești bărbat. Nu poți fi așa sensibil. Trebuie să te căsătorești și să ai copii “. Ei, acest cuvânt “trebuie” zgârie urechile. De parcă singurul scop în viață ar fi să perpetuez specia și să ocup o casă sau un apartament. Nu înseamnă că dacă rămânem burlaci nu putem fi fericiți. În același timp mai aud expresia “Păi dacă stai cu părinții nu o să-ți găsești niciodată pe cineva “. Ei, de parcă aș căuta pe http://www.google.ro “caut parteneră pentru a fugi de acasă sau a plăti chiria împreună cu ea”. Binenteles că în cazul de 1% dacă se întâmplă nu aș locui cu ea cu părinții. Numai că așa cum crește dorința de a fi burlac așa este în creștere și infidelitatea. În spatele acestei păreri pot fi multe motive, dar în cel mai important mod este de a fi bine și așa. În orice caz sunt și alte lucruri frumoase în viață în afara unei relații. Parcă și cu cât înaintăm în vârstă ne place liniștea și singurătatea mai mult decât zgomotul unei relații. Nu spun că nu se pot întâmpla și miracole, dar la vârsta de 41 de ani credința într-o relație scade. Din acest motiv “ain’t no love for a thug” unge sufletul și mintea.
Sensibilități 