Acum mult timp într-un sat uitat de lume trăia un bărbat. El avea o soție și un copil. Omul lucra pământul, iar femeia avea grijă de gospodăria lor. Bărbatul însă era zgârcit și de multe ori vorbea foarte urât cu soția lui. Până într-o zi când femeia s-a îmbolnăvit și nu mai avea cine să facă de mâncare, să spele și copilul începuse să nu se mai ducă la școală. Atunci bărbatul și-a luat toți banii săi și-a plecat la biserica din sat unde găsind preotul i-a spus “Părinte, aici sunt toți banii mei munciți de când am cunoscut-o pe soția mea. Am fost cu ea la toți doctorii de când s-a îmbolnăvit și ea tot mai rău se simte. Îți dau ție banii mei ca să-i dai lui Dumnezeu. Vreau ca să-i cumpăr sănătatea soției mele care este și mama copilului meu. ” Preotul, vizibil înduioșat de dorința bărbatului, i-a spus “Omule, Dumnezeu nu lucrează așa. Dacă te rogi din tot sufletul El te va asculta și dacă soția ta mai are zile ca să trăiască va mai trăi, dar dacă este scris să moară nu ai ce să faci decât să te supui voinței Lui. ” Omul enervat i-a răspuns “Unde trăiește acest Dumnezeu al tău? Mă duc personal ca să-i duc banii sau eu nu mă mai întorc acasă ca să văd cum soția mea se stinge pe zi ce trece. ” Nemaiavând răbdare ca să asculte răspunsul preotului, bărbatul a început să umble prin toate orașele oprindu-se de fiecare dată la o biserică sau mănăstire. Acolo se ruga și apoi întreba preotul sau călugărul unde poate să-l găsească pe Dumnezeu ca să-i cumpere viața soției lui. A umblat luni întregi mâncând doar cât să poată să plece mai departe pentru a-L căuta pe Dumnezeu. Dându-și seama că nu-L găsește deznădăjduit s-a urcat pe o stâncă și a început să strige “Unde ești Dumnezeule? Îți dau toți banii mei, dar nu-mi lua soția!”. Printre șiroaie de lacrimi a mai strigat de câteva ori și fiind obosit a adormit. În momentul în care s-a trezit a văzut din depărtare apropiindu-se un bătrân cu o barba albă. Bătrânul l-a întrebat “Ce faci omule aici?”. Bărbatul i-a spus toată povestea printre șiroaie de lacrimi. Vizibil afectat de ceea ce auzise bătrânul i-a răspuns “Știi și eu când eram mai tânăr am pățit ceva asemănător. Mi s-a îmbolnăvit mama și tata a plecat de lângă mine. După ce mama mea a murit am rămas singur și a trebuit să renunț la școală, să lucrez mult pentru a-mi potoli foamea. Dormeam pe unde puteam găsi un loc ferit de oameni. Eram fugărit de ei fiind privit ca un vagabond incapabil de ceva bun. Foarte greu și după multe căutări am putut ca să fiu cioban al oilor pe care le vezi în apropierea noastră. Vrei să se întâmple la fel cu fiul tău?”. Fiind ca lovit de fulger bărbatul realiza faptul că totuși are un copil care are nevoie de el și parcă-și vedea fiul său hăituit de toți oamenii și suferind de foame sau de frig. Se ridică și începuse ca să fugă spre locul unde era casa sa. Chiar cumpărase un cal pentru a ajunge mai repede și era decis ca să ofere o viață îndestulătoare fiului său. După un drum lung a ajuns în satul său unde dădea din nou binețe tuturor oamenilor. Pe măsură ce se apropia de casa sa parcă simțea o durere în piept și îi curgeau lacrimile. Deschise poarta casei sale și intrase în curte. Nu era nimeni acolo și intrând în casă a văzut o curățenie desăvârșită. S-a așezat pe pat și a adormit cu gândul greu al morții soției sale. În momentul în care s-a trezit a văzut pe masă foarte multe bucate și nu-i venea să creadă. Fiul său mânca liniștit la masă, iar lângă el era un ghiozdan. “Tatii! Te-ai întors!” spuse copilul și-i sărise în brațe. “Da, fiul meu. M-am întors și nu am să mai plec niciodată. ” Plansera amândoi și pe măsură ce mâncau a întrebat “Dar cine a gătit o mâncare atât de bună? Este exact așa cum făcea mama ta. ” Copilul nu putuse să spună ceva când din prag se auzise “Eu.” Era soția lui în carne și oase, zambareata ca în vremurile de odinioară. “Cum? Tu trăiești?”. “Da. Trăiesc precum mă vezi. După ce ai plecat tu m-am simțit atât de rău încât a trebuit să fiu dusă la spital. Am crezut că nu voi mai trăi pentru că nu aveam nici bani de medicamente sau de spitalizare. Atunci doctorul mi-a zis că să nu-mi fac griji că totul este plătit de preotul satului nostru. După ce ai plecat tu de la el le-a povestit oamenilor din sat și împrejurimi cum te-ai dus la el și i-ai oferit bani lui Dumnezeu ca să mă facă sănătoasă. De asemenea că ai plecat val vârtej de acolo ferm convins că o să-mi cumperi sănătatea de la Dumnezeu. Atunci oamenilor le-a fost milă și au strâns bani întocmai ca să mă vindec. ” Au trăit mulți ani de atunci înainte oamenii noștri și au avut și alți copii sau nepoți. Preotul, în schimb, le-a spus multor oameni că un bărbat a fost atât de dornic ca soția lui ca să trăiască că l-a căutat pe Dumnezeu luni întregi pentru a-i cumpăra sănătatea și a găsit-o în credința lui că ea se va face bine. În momentul în care s-a întors acasă Dumnezeu l-a răsplătit prin vindecarea ei. Unul dintre oamenii care au auzit povestea omului care a vrut ca să-l întâlnească pe Dumnezeu mi-a povestit și mie și eu v-am scris-o cam așa. Sfârșit.
Sensibilități 