30.10


Doamne, astăzi când se schimbă ora/ în loc de o oră înapoi/ du-mă cu patruzeci de ani înapoi/ ca să mai fiu iar un copil. Mâine dimineață să merg la grădiniță/ jucăriile să mă știe pe nume/ creioanele să coloreze în locul meu/ cerul albastru și un soare zâmbăreț. Desenul meu să nu cuprindă norii/ ci numai iarba verde deasă/ să ies apoi să sar în grămezile de frunze/ iubind toamna cea bogată. Un căluț cu roți să-l duc după mine/ în parc să mă știe hinta și un tobogan/ și alți prichindei ca mine/ să râdem și să tot cântăm copilăria mai voios. Seara să ascult povești/ cu Ileana Cosanzeana și un Făt Frumos/ zmeul sau balaurul să fie doar într-o carte/ pe care printul i-a învins de fiecare dată. Piticii din povești și elfii/ să-mi fie camarazi de aventuri/ căci imaginația nu are hotar/ atunci când ești doar un copil. Mă iartă, Doamne, că am crescut/ nu am știut că magia copilăriei/ dispare atunci când devii adult/ Doamne, nu băga în seamă anii vieții mele și fă-mă Tu iar un copil.

Published by PaulOvidiuM

Cand n-am mai avut nimic de pierdut, am castigat totul. Cand am incetat sa mai fiu cine eram, m-am gasit pe mine insumi. Cand am cunoscut umilinta, chiar si atunci, mi-am continuat drumul si am inteles ca eram liber sa-mi aleg soarta. Paulo Coelho

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: