Un negativism feroce


Trăim în perioada în care toată lumea are un motiv de plâns și de a reproșa. Încă de dimineață agitația pornește prin claxoane și continuă prin claxoane verbale. Mai ales în mediul urban este din ce în ce mai greu să găsim liniștea. Crește în intensitate zgomotul pe măsură ce toată lumea se grăbește spre o destinație necunoscuta. Nu este de mirare că în acest tumult cotidian este greu de găsit un zâmbet sau un surâs autentic. Parcă optimismul se așterne ca o perdea pe care noi ca oameni nu o mai putem zări. Un strigăt stradal adolescentin, o ceartă banală pe trotuar sau un zbierat al unui copil tras efectiv de mama lui însoțește negativismul. Un cor de butoane așternute într-o gară pentru a le spune oameni și un sunet asurzitor al unor autobuze care cer bani și oferă căldură excesivă sau răcoare tot crescândă. Totul într-o mass-media care trăiește din negativism prin scandal, dreptul la replică și femei gonflabile sau amatori de sunet de grota așa zis oriental. Așa a ajuns lumea de astăzi în care negativismul a devenit feroce și înlănțuie vorbele unei femei care vorbește cu un partener închipuit sub forma unui semafor aparent pașnic.

Published by PaulOvidiuM

Cand n-am mai avut nimic de pierdut, am castigat totul. Cand am incetat sa mai fiu cine eram, m-am gasit pe mine insumi. Cand am cunoscut umilinta, chiar si atunci, mi-am continuat drumul si am inteles ca eram liber sa-mi aleg soarta. Paulo Coelho

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: