Ultima scrisoare


Pe 31 mai 1946 , Ion Antonescu scria ultima sa scrisoare adresată soției sale , Maria ! Scrisoarea era următoarea :
” Am stat cu capul sus și fără teamă în fața judecății , după cum stau și-n fața Justiției Supreme ; așa să stai și tu !
Nimeni în această țară nu a servit poporul de jos cu atâta dragoste , pasiune , dezinteres cum am servit eu . I-am dat totul , de la muncă până la banul nostru , de la suflet până la viața noastră , fără a-i cere nimic . Nu-i cerem nici azi !
Judecata lui pătimașă de azi nu ne înjosește și nu ne atinge . Judecata lui de mâine va fi dreaptă și ne va înălța .
Sunt pregătit să mor , după cum am fost pregătit să sufăr . După cum și viața mea , toată viața mea , mai ales în cei patru ani de guvernare , a fost un calvar ; a ta , de asemenea , a fost înălțătoare !
Împrejurările și oamenii nu ne-au îngăduit să facem binele pe care împreună am dorit cu atâta pasiune să-l facem țării noastre . Suprema voință a decis altfel !
Am fost un învins , au fost și alții… mulți alții ! După dreapta judecată , istoria i-a pus la locul lor . Ne va pune și pe noi !
Popoarele în toate timpurile și peste tot au fost ingrate . Nu regret nimic și nu regreta nimic ! Să răspundem la ură cu iubire , la bine cu mângâiere , la nedreptate cu iertare .
Ultima mea dorință e să trăiești . Retrage-te într-o mănăstire . Acolo vei găsi liniștea necesară sufletului și bucata de pâine , care azi nu o mai poți plăti .
Am să rog să fiu îngropat lângă ai mei , care mi-au fost străbuni și călăuzitori , acolo la Iancu Nou ! Voi fi între acei cu care am copilărit și am cunoscut și durerile și lipsurile . Împrejurările ne-au îndepărtat viața de ei , dar sufletul meu nu-i va uita niciodată . Poate vei gândi că tot acolo , lângă mine , trebuie să fie și ultimul tău locaș .
Scoborând în mormânt eu azi , tu mâine , ne vom înălța , sunt sigur , acolo unde va fi singura și dreapta răsplată .
Te strâng în brațele mele cu căldură . Te îmbrățișez cu dragoste .
Nici o lacrimă ! “31 mai 1946. Ion

Published by PaulOvidiuM

Cand n-am mai avut nimic de pierdut, am castigat totul. Cand am incetat sa mai fiu cine eram, m-am gasit pe mine insumi. Cand am cunoscut umilinta, chiar si atunci, mi-am continuat drumul si am inteles ca eram liber sa-mi aleg soarta. Paulo Coelho

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: