Mâncarea de altă dată


STIATI CĂ?
-Chiar și când erau săraci, românii mâncau bine și sănătos. Azi, mulți ar strâmba din nas, dar bunicii și străbunicii noștri știau să prepare ștevia, urzicile și mâncau carne doar la zile mari.
-Mămăliga era mâncarea de bază a ţăranului român, acum un secol. O mâncau caldă sau rece, în combinaţie cu aproape orice, de la brânză până la magiun de prune.
-Țăranii români mancau vara de trei ori pe zi.
-Iarna, se consumau proviziile strânse peste vară.
-Numai copiii aveau patru sau chiar cinci mese pe zi. Din cauza sărăciei, ţăranii erau mai mult vegetarieni, decât carnivore.
-Locuitorii de la sate respectau cu sfinţenie zilele de post şi astfel mesele cu carne se rezumau doar la patru zile pe săptămână.
-Ţăranii cu dare de mână mâncau mămăliga combinată cu carne, peşte unt, lapte, brânză, ouă. Cei săraci o mâncau „cu ceapă şi sare, usturoi verde, praz, udătură de mujdei, chiseliţă de prune verzi sau uscate, magiun de prune, poşircă adică terci rămas din prunele fierte la facerea ţuicii”.
-Pâine se mânca la zile mari de Sărbătoare. Era un lux pentru ţăranii săraci.
-Lăptuci, ştir, păpădie, urzici, ştevie, ştir , lobodă , ridichii, varză erau ierburile care completau hrana de zi cu zi a ţăranilor.
-„Ouăle se mănâncă gătite în mai multe feluri, fierte cu zeamă, coapte, prăjite cu unt sau cu untură, cu puţină făină, făcute scrob, jumări şi altele”, explică dr. I.Felix. -Laptele pe care îl luau de la vaci sau oi era considerat un aliment sănătos, indiferent de forma sub care era consumat: ”dulce, acru, bătut sau covăşit (închegat).”
-Sătenii mâncau cartofi, fasole şi mazăre în zilele de post şi se considera că aceste legume sunt aproape la fel de hrănitoare ca şi carnea.
-Ciorbele, făcute de regulă din ierburi, erau acrite cu borş, zeamă de varză, aguridă (struguri necopţi) sau chiseliţă de prune verzi.
-Porcul era vedeta familiei
Porcul („râmătorul”) era considerat animalul cel mai preţios din gospodărie, iar carnea de porc era socotită belşugul casei.
-Din carnea de porc, sătenii făceau friptură, sarmale, mâncare scăzută cu varză sau jumări.
-Carnea de vacă oaie sau capră se gătea rasol, ciorbă ghiveci. Melcii şi scoicile erau alimente de bază în meniul ţăranilor în sezonul cald.
-Ţăranii consumau vin, rachiu, ţuică, rom şi bere, toate făcute în gospodărie. -Rachiul de cartofi, ţuica de prune, rachiul de tescovină, romul, erau tăriile cu care se încălzeau ţăranii români acum o 100 de ani.
Sursa: dr. I. Felix, în cartea „Poveţe despre hrana ţăranilor”, publicată în 1901.

Published by PaulOvidiuM

Cand n-am mai avut nimic de pierdut, am castigat totul. Cand am incetat sa mai fiu cine eram, m-am gasit pe mine insumi. Cand am cunoscut umilinta, chiar si atunci, mi-am continuat drumul si am inteles ca eram liber sa-mi aleg soarta. Paulo Coelho

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: