Pentru elevi


Dacă stai în preajma unui elev, cu siguranță ești familiarizat cu toate motivele lui de a refuza educația.

Fiindcă rețelele de socializare le conferă un fel de conștiință colectivă, au toți aceleași nedumeriri, indiferent de vârstă.

1. Lucrul acesta nu îmi va folosi niciodată în viața de zi cu zi.

Unele lucruri trebuie să doar să îți exerseze mintea. Nu contează dacă le vei întâlni în forma aceasta, rostul lor este să lucrezi cu ele.

Haide să pornim de la un exemplu! Când te duci la sală (fiindcă acolo lucrezi cu convingere) și faci exercițiile acelea caraghioase pentru tonifierea mușchilor, te intrebi în ce situații existențiale le vei folosi? Când vei face, de exemplu, bicicleta pe spate? Sunt mișcări pe care nu le vei folosi niciodată, dar care te ajută să îți tonifiezi corpul. Lucrul acesta este valabil și pentru mintea ta. Învață orice, lucrează orice, ca ea să devină puternică și flexibilă.

2. Informațiile acestea sunt vechi. Vreau ceva nou!

Dacă este vechi, nu este și greșit. Este baza pentru tot ceea ce este nou. Nu este vorba despre o haină, ci despre un concept fundamental. Altfel nu ar fi ajuns la tine după câteva sute de ani. În plus, tu vei lucra peste câțiva ani. Orice ai învăța acum va fi probabil învechit până atunci.

3. Mulți oameni câștigă bine și nu au învățat atât.

Banii nu se câștigă doar prin muncă intelectuală. Poți fi un zugrav sau un mecanic bun și poți câștiga decent. Te pregătești pentru o meserie? Excelent!

Vorbește totuși cu unul dintre ei! Îți va spune că și-ar fi dorit să învețe mai mult, fiindcă munca fizică devine din ce în ce mai solicitantă, pe măsură ce corpul începe să îmbătrânească.

4. Vreau să mă distrez mai mult!

Este normal să te distrezi. Dar la vârsta ta distracțiile ar trebui să fie mai simple. Poți să înveți și să îți rămână timp și pentru ele.

Vrei totul acum? Crezi că mai târziu nu te mai poți distra, având o carieră care să îți asigure resurse financiare pentru tot ce îți dorești? Merită să te distrezi doar acum,când viața ta este oricum mult mai liberă și să câștigi modest restul de patru-cinci decenii?

5. Învăț mai târziu.

Nu, nu înveți mai târziu. Lucrurile se leagă. Dacă nu le-ai înțeles pe cele de la început, nu ai cum să le înveți pe celelalte. Nu începi să construiești o casă de la jumătate. În plus, chiar dacă nu îți dai seama, capacitatea ta de învățare scade subtil pe măsură ce anii trec. Este acum sau deloc.

6. Profesorii nu știu să mă motiveze.

Este posibil să fie și așa. Dar spune-mi, dacă ai fi bolnav, ai depinde de cât de mult vrea doctorul să te trateze?

Știu că este extrem de important să găsești profesorul potrivit, dar motivația trebuie să fie a ta. Este viața ta, viitorul tău. Le lași să depindă de implicarea altcuiva? Poate că profesorul acela trece printr-o dramă personală, poate că are probleme care îl împiedică în acel moment să îți dea totul. Tu trebuie să fii cel care luptă pentru interesele tale. Obișnuiește-te cu ideea, fiindcă nu o va face aproape nimeni în viața de adult!

7. Nu am timp să învăț.

Dacă tu crezi că acum, când părinții îți asigură totul, nu ai timp, așteaptă să vezi cum o să fie când ai serviciu și familie!

Tragic este că, amânând, exact asta faci: aștepți să înveți când o să ai serviciu și familie, experiență frumoasă, de care nu ai să te bucuri suficient, fiindcă o să ai de învățat.

8. Orele nu mă distrează.

Orele trebuie să îți placă, nu să te distreze. Dacă te distrează, ceva nu este în regulă. Învățarea trebuie să te provoace, să te forțeze, iar lucrul acesta doare. Când faci efort fizic, abia când obosești, când începe să doară, începe schimbarea. Dacă nu ai plâns niciodată deasupra unui exercițiu, înseamnă că nu te-a provocat, că nu ai învățat nimic în plus.

Invățarea produce satisfacție, dar de alt gen decât atunci când mănânci felul preferat sau te joci pe telefon. Citește despre omul de geniu, când ajungi la Luceafărul.

9. Dumneavoastră, dacă ați învățat, la ce v-a folosit?

Eu sunt cea mai câștigată că am învățat. Asta mi-a dat dreptul să fiu aici, lângă voi. Este foarte greu să devii profesor. Eu am parcurs tot acest drum istovitor ca să ajung la voi. Sunt aici fiindcă asta mi-am dorit și mă face fericită. Să faci parte din viața unui copil este cel mai nobil și mai frumos lucru din lume!

Desigur că mă mai necăjiți uneori, dar știu că, în final, veți ajunge oameni mari, veți fi bine și vă veți aminti cu drag de mine, fiindcă sunt legată, chiar fără voia voastră, de anii voștri cei mai frumoși.

În plus, vă imaginați ce ați fi învățat voi de la mine dacă eu nu învățam cu seriozitate când eram ca voi? (Text preluat)

Published by PaulOvidiuM

Cand n-am mai avut nimic de pierdut, am castigat totul. Cand am incetat sa mai fiu cine eram, m-am gasit pe mine insumi. Cand am cunoscut umilinta, chiar si atunci, mi-am continuat drumul si am inteles ca eram liber sa-mi aleg soarta. Paulo Coelho

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: