Dacă ar fi ultima dată?

Dacă cineva ne-ar spune că aceasta este ultima dată când vom iubi oare cum ar fi? Cineva ar veni și ne-ar anunța că este ultima dată când vom iubi. Poate atunci am intra în panică, ne-am înarma cu un curaj febril pentru acel moment și l-am aștepta. În fiecare zi așteptarea ne-ar face oameni mai buni uitându-ne în jurul nostru la cine poartă această amprentă a unei ultimei iubi. Poate că nu va veni niciodată, dar ce frumoasa ar fi așteptarea. Am avea cel puțin ce aștepta și sentimentul ne-ar transforma în oameni veseli dimineața și dezamăgiți seara continuând în fiecare zi aceleași așteptări. Totuși dacă s-ar întâmpla oare care ne-ar fi primele cuvinte? Ne-ar cuprinde emoția și așteptările noastre ar fi înalte și poate iar am fi dezamăgiți. Conștienți fiind că este ultima dată când iubim am încerca să păstrăm persoana ca un porțelan de teamă să nu se spargă în bucăţelele lipsei iubirii. Într-o zi ne-am da seama că de fapt am iubit pentru ultima dată și nu am știut să o prețuim și în acel moment am realiza că am pierdut întreaga împărăție pentru că nu vom mai cunoaște fericirea în forma ei cea mai profundă niciodată. Am plânge în interior ca în fața unei ocazii avute în mână și scăpată cu bunăstiinta printre degete. Am lăsat-o conform vorbei populare “pentru o pasăre de pe gard ” care avea o altă ultimă iubire. Având în vedere toate aceste scrise de ce tratam iubirile noastre ca și cum tot timpul am avea încă una la dispoziție și nu conștientizăm că poate chiar este ultima? O iubire plecată ea nu se mai întoarce și unde este frică și teamă de a o pierde ea pleacă pe un drum fără întoarcere. Din acest motiv sunt prea mulți oameni care se iubesc și nu sunt împreună și oameni care sunt împreună, dar nu se iubesc.