
Prefer să cred că am toamna în suflet/ că viața mea este încă misterioasă/ un simplu fâlfâit al unei frunze/ nu înseamnă că viața se încheie. Un vânt sau o umbră mai rece/ pot ca să fie caldura sufletească/ care de multe ori acoperă pământul/ în zilele pustii de toamnă. Melancolia sau nostalgia nu sunt atât de cenușii/ nici stropii de ploaia nu curăță lumea de speranță/ că aroma toamnei îmbogățesc oamenii/ cu gânduri bune și frumoase. Vară, îți doresc un drum bun/ mai vino încă o dată pe la noi/ și nu lăsa ca viața să piară/ este păcat că nu ne iubești tot timpul. Toamnă, hai cu versuri line și suave/ cuprinde-ne cu liniștea nopților mai lungi/ și parfumul zilelor tot mai scurte/ cuprinde frumusețea din noi și nu o lăsa niciodată să piară.