8.09.


Prefer să cred că am toamna în suflet/ că viața mea este încă misterioasă/ un simplu fâlfâit al unei frunze/ nu înseamnă că viața se încheie. Un vânt sau o umbră mai rece/ pot ca să fie caldura sufletească/ care de multe ori acoperă pământul/ în zilele pustii de toamnă. Melancolia sau nostalgia nu sunt atât de cenușii/ nici stropii de ploaia nu curăță lumea de speranță/ că aroma toamnei îmbogățesc oamenii/ cu gânduri bune și frumoase. Vară, îți doresc un drum bun/ mai vino încă o dată pe la noi/ și nu lăsa ca viața să piară/ este păcat că nu ne iubești tot timpul. Toamnă, hai cu versuri line și suave/ cuprinde-ne cu liniștea nopților mai lungi/ și parfumul zilelor tot mai scurte/ cuprinde frumusețea din noi și nu o lăsa niciodată să piară.

Published by PaulOvidiuM

Cand n-am mai avut nimic de pierdut, am castigat totul. Cand am incetat sa mai fiu cine eram, m-am gasit pe mine insumi. Cand am cunoscut umilinta, chiar si atunci, mi-am continuat drumul si am inteles ca eram liber sa-mi aleg soarta. Paulo Coelho

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: