Școala mai demult


Pe vremea lui Ceaușescu, școala începea pe 15 septembrie. Doar dacă pica duminica se putea amâna, evident pentru ziua de luni.
Dar cu două săptămâni înainte, toți elevii erau convocați la școală pentru așa-zisa perioadă de practică. De fapt, se mergea la țară, unde se participa foarte activ la recoltarea producției agricole. Pe atunci, agricultura socialistă nu avea suficientă forță pentru a asigura recoltarea, iar autoritățile apelau la o formă de muncă forțată în care se foloseau de elevi, studenți și soldați.
O astfel de zi începea foarte de dimineață prin strigarea prezenței în curtea școlii. Vai de cel care ar fi îndrăznit să lipsească ! Chiulul de la practică era socotit mai grav decât chiulul din timpul școlii.
După ce se făcea prezența, eram îmbarcați în niște autobuze urât mirositoare care ne transportau prin diverse comune din jurul orașului. Acolo, în funcție de specificul agricol, primeam și norma de lucru, nediferențiată pentru fete sau băieți. Iar asta însemna că băieții din clasă erau nevoiți să facă și norma fetelor, îndatorire de gentlemeni pe care o respectam cu plăcere.
Pe la ora prânzului, ne aduceau de mâncare: conservă de pește sau câteva felii de salam, uneori o cutie de pateu la doi elevi, o jumătate de pâine, un măr. Apa venea în găleți de tablă care aveau legată cu sârmă de toartă și o cană. Beam pe rând, fără fasoane.
Pe la orele amiezii, aceleași autobuze ne aduceau în oraș și ne lăsau în fața școlii. Era cât-de-cât bine dacă fusese o zi fusese fără ploaie. Dar am prins câteva zile la cules porumb în care, după ce am ajuns acasă a trebuit să mă spăl în curte, cu furtunul. Și eram printre cei norocoși, pentru că stăteam la casă. Ăia mai ghinioniști stăteau la bloc și de multe ori nu aveau apă …
P.S. Fotografia nu-mi aparține, dar redă întocmai atmosfera de la culesul de roșii. (Horațiu Buzatu)

Published by PaulOvidiuM

Cand n-am mai avut nimic de pierdut, am castigat totul. Cand am incetat sa mai fiu cine eram, m-am gasit pe mine insumi. Cand am cunoscut umilinta, chiar si atunci, mi-am continuat drumul si am inteles ca eram liber sa-mi aleg soarta. Paulo Coelho

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: