O recomandare de carte


Cartea “Arsă de vie” scrisă de Suad nu este o simplă poveste. Este viața unei femei pe nume Suad din Cisiordania care-și înfruntă trecutul. “În fiecare seară luam bătaie fără motiv” sau “la paisprezece sau cincisprezece ani abia așteptam ca să mă căsătoresc pentru a mă machia” sunt doar două dintre pasajele dintr-o lume din Cisiordania unde femeile erau văzute ca simple obiecte. Puteau să fie bătute sau omorâte fără niciun motiv de bărbați. Singurul ceas al lor era Soarele și Luna și aceasta când nu era nimeni în jur. La vârsta de șaptesprezece ani Suad rămâne însărcinată și este arsa în public pentru pătarea onoarei familie și scapă ca prin miracol. Povestea scrisă de Suad este viața femeilor din Cisiordania unde onoarea arbitrara a bărbaților conta mai mult decât viața unei femei. Suad are norocul să scape cu viața din Cisiordania și clandestin ajunge în Europa unde se căsătorește cu Antonio cu care va avea două fete. Numai că trecutul ei nu-i da pace și faptul că copilul ei, Maruan nu este cu ea nu-i oferă liniște pentru a-și continua viața. Povestea lui Suad este una cu final fericit ceea ce nu se poate spune despre multe alte femei din Cisiordania. Finalul cărții este plin de emoție și de speranță a unei femei puternice care prin exemplul ei a luptat pentru a scoate în evidență viața de obiect a femeilor din multe zone ale Arabiei unde viața femeii nu a contat. Pentru că “Arsă de vie” este povestea de viață plină de emoție, teroare și sensibilitate, dar forță interioară a unei femei care până în ultima clipă se teme că familia ei din Cisiordania va veni după ea în Europa pentru a se răzbuna. Din toate aceste motive și asemanand cartea cu acelea scrise de Khaled Hosseini despre viața din Afganistan recomandăm această carte. Pentru femeile din întreaga lume care au curajul să lupte împotriva abuzurilor fizice sau emoționale produse de bărbați și pe care statul le tolerează este o carte în care regăsesc forța interioară de a ieși din situații de acest fel. Vă doresc lectură plăcută!

Published by PaulOvidiuM

Cand n-am mai avut nimic de pierdut, am castigat totul. Cand am incetat sa mai fiu cine eram, m-am gasit pe mine insumi. Cand am cunoscut umilinta, chiar si atunci, mi-am continuat drumul si am inteles ca eram liber sa-mi aleg soarta. Paulo Coelho

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: