Doi copii și o limonadă


Am coborât din tren într-o stațiune de munte. Drumul fusese istovitor precum și căldura era la cote înalte. Dorind să cumpărăm alimente pentru cabană ne-am oprit în fața unui magazin. Din restaurantul din vecinătate a ieșit un copil mai curajos și s-a auzit o voce “Nu doriți o limonadă?”. Persoana cu cine eram l-a respins în mod brutal. Căldura și oboseala drumului și-au spus cuvântul. Cunoscând reticența oamenilor din orașul Târgu Mureș față de copiii care vând limonada am văzut supărarea copilului când s-a întors în restaurant. În acel moment am așteptat ca persoana cu cine eram să iasă din magazin și intrând în magazin am întrebat femeia de la tejghea despre copii și limonadă. În acel moment am ascultat cea mai frumoasă poveste. Copiii împreună cu părinții lor pregătesc limonadă și de vânzarea ei se ocupă doi copii. “Dacă ați auzi ce frumos își gospodăresc banii și cum calculează banii pentru a-și cumpăra ceva ce părinții lor nu-și permit v-ați mira” a concluzionat femeia. În acel moment plătind produsul cumpărat am intrat în restaurant și m-am dus la copilul care ne oferise mai devreme limonadă și i-am cerut două pahare de limonadă. “Mare sau mică?” m-a întrebat copilul. Prețul limonadei mici era de trei lei, iar aceleia mari de patru lei. Am cerut două pahare de limonadă mari. Nu a durat un minut și copilul vânzător, băiat și o fetiță mi-au adus cele două pahare de limonadă cu un cub de gheață. Mi-au povestit că fetița trece pe clasa a doua și băiatul pe clasa a 5-a la ceva școală din cartierul Tudor din orașul Târgu Mureș. Alți doi copii care cumpăraseră și ei limonadă mi-au spus că ei trec pe clasa a treia și pe șasea. După aceea înmânandu-le zece lei au scos o cutiuță de carton de unde doreau să-mi dea restul de doi lei. Am fost prea fermecat de ei pentru a accepta restul de doi lei și le-am urat succes. Răspunsul lor a fost demn de doi adevărați comercianți și anume un zâmbet larg și “Mai poftiți pe la noi!”. Pot să afirm fără a exagera că limonada celor doi copii din stațiunea din Lunca Bradului din județul Mureș a fost cea mai bună și frumoasă limonadă pe care am băut-o. Așa că dacă vedeți copii care vând limonadă dragi cititori cumpărați-o. În modul acesta putem contribui la îndeplinirea viselor lor de copii.

Published by PaulOvidiuM

Cand n-am mai avut nimic de pierdut, am castigat totul. Cand am incetat sa mai fiu cine eram, m-am gasit pe mine insumi. Cand am cunoscut umilinta, chiar si atunci, mi-am continuat drumul si am inteles ca eram liber sa-mi aleg soarta. Paulo Coelho

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: