Am uitat


Am uitat de tine și am uitat de noi/ când eram de gânduri și senzații goi/ nu mai avem cuvinte și nici silabe spuse/ astăzi este totul ca și cum frumosul dispăruse. O umbră mă întreabă câteodată/ când am vorbit noi ultima dată/ nu știu să-i răspund/ și par de sentimentele tale un veșnic muribund. Nu este grea despărțirea când tu nici nu tresari/ demult tu nu mai rasari/ ți-as spune cuvinte grele, dar mai bine lasă/ în urma ta nu a rămas a frumosului grimasa. Răul te încântă/ a vieții tale iluzii deșarte descanta/ când viața îți va da lacrimi să nu-mi cauți privirea/ astăzi numele tău străină-i este rostirea. Istoria se repetă/ răul are a ta lăudată rețetă/ admiratorii sunt la ale tale picioare/ nu știu că tu ești pentru a răului fățărnica savoare. Admira frumusețea ta/ ești a lor icoană iubită/ eu în schimb râd de ei/ și a ta fățărnicie. Aș prefera ca îndepărtarea ta să fie eternă/ să nu te întorci cu ale tale lacrimi așezate pe pernă/ să ți minte că răul se întoarce/ și nu o să-l poți duce chiar dacă averile lumii tu le vei mai întoarce.

Published by PaulOvidiuM

Cand n-am mai avut nimic de pierdut, am castigat totul. Cand am incetat sa mai fiu cine eram, m-am gasit pe mine insumi. Cand am cunoscut umilinta, chiar si atunci, mi-am continuat drumul si am inteles ca eram liber sa-mi aleg soarta. Paulo Coelho

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: