Revederea


În ziua în care ne vom reîntâlni/ nici umbrele noastre nu se vor recunoaște/ vom fi doar doi străini/ pășind nestingheriți pe un trotuar. Privirile se vor găsi/ zâmbetele noastre vor adulmeca abisul/ nici sufletul nu va mai cunoaște clipele/ când ne ascundeam de lume și ne iubeam amândoi. Lumea noastră nu mai există/ am destrămat-o prin vorbe și chiar fapte/ în locul ei nimic nu s-a creat/ sunt doar câteva sentimente moarte. Pașii noștri s-au despărțit plecând pe două cai străine/ nici măcar drumul de întoarcere nu-l știu/ de când iubirea noastră am plâns-o/ au trecut atât de multe clipe. Recunosc, sunt vinovat/ câteodată mă gândesc la tine/ dacă ești bine sau iubești/ doar tainic și din ce în ce mai rar. Drumul de despărțire nu-l mai întorc/ de fapt nici nu-l regret acum/ eram străini demult/ și doar am amânat plecarea. În ziua când ne vom revedea/ vom trece fiecare cu gândurile mai departe/ căci nici vorbele nu le mai avem împreună/ s-au împrăștiat în văzduh și noi am devenit o amintire deșartă.

Published by PaulOvidiuM

Cand n-am mai avut nimic de pierdut, am castigat totul. Cand am incetat sa mai fiu cine eram, m-am gasit pe mine insumi. Cand am cunoscut umilinta, chiar si atunci, mi-am continuat drumul si am inteles ca eram liber sa-mi aleg soarta. Paulo Coelho

One thought on “Revederea

  1. Am dat “like” pentru că e emoționant textul tău…..trist, dar emoționant.
    Gânduri bune și reușită, sper, la examen!

    Liked by 1 person

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: