2 Iulie 1504- A murit Ștefan cel Mare


În perioada în care poporul român vizionează telenovelele turcești și vorbește despre Ștefan cel Mare mai mult despre amantele sale sau faptul că dădea ordin să fie omorâți boieri ar trebui să ne uităm puțin la poza aceasta. Să ne întoarcem la Borzești în anul 1438 sau 1439 când s-a născut Ștefan. Parcurgând drumul copilăriei lui Ștefan să ne dăm seama că tatăl său, domnitorul Bogdan al II-lea a fost asasinat din ordinul lui Petru Aron. Să ajungem în anul 1457 când sprijinit de razesi și alți boieri devine domnitor al Moldovei și să ne uităm în jur. Țara plătea un tribut turcilor care era din ce în ce mai apăsător și era plătit în mare parte de oamenii simpli. Boierii pentru a-și proteja averile preferau să plătească tribut turcilor. Turcii doreau să ocupe și zona vestică a Europei. Ungaria dorea să ocupe Moldova pentru a se bucura de resursele sale. Matei Corvin, regele Ungariei, avea la Buda prizonier începând cu anul 1462 pe Vlad Țepeș. Împreună cu negustorii sași de la Brașov și Sibiu au inventat faptul că Vlad Țepeș era vampir pentru a justifica faptul că primind bani de la papalitate pentru lansarea unei cruciade antiotomane, în care să-l implice și pe domnitorul Țării Românești, i-a cheltuit pe alte probleme ale sale. Polonezii, adăpostindu-l pe asasinul tatălui său Petru Aron și rivalul său, doreau să supună Moldova intereselor lor. Tătarii întreprindeau diferite raiduri în Moldova pentru a jefui, ucide și viola femei. În acest context românii din anul 2022 și-ar pleca frunțile în fața acestor regate sau imperii pentru a-și proteja averile și nu numai că nu ar construi mai tare ar distruge sau vinde străinilor ceea ce au.

Ștefan cel Mare însă nu a făcut acest lucru. A învins armata ungară la Baia în noaptea de 14/15 decembrie a anului 1467. Nu numai atât ci regele Ungariei, Matei Corvin, a devenit aliatul Moldovei fără a mai întreprinde vreodată un atac asupra țării. Ștefan, fiind foarte abil și din punct de vedere diplomatic, prestează omagiu de vasalitate polonezilor. În aceste condiții, cu prinderea lui Petru Aron, domnitorul Moldovei se aștepta, prin refuzul de a plăti tribut turcilor, la un atac asupra Moldovei. Ceea ce s-a și întâmplat la începutul lunii ianuarie a anului 1475 când pustiind câmpiile, otravind fântânile și neluptand în câmp deschis și beneficiind de ceață așteptând armatele otomane într-un loc mlăștinos la Vaslui a avut loc confruntarea. În ziua de 10 ianuarie a anului 1475 având o armată redusă numeric a învins armatele turcești care erau “câtă frunză și iarbă”. Chiar dacă peste 15 zile este denumit de papalitate “Atlet al creștinătății” și ecoul victoriei sale se regăsește pe tot continentul european, Ștefan, chiar dacă face apel la puterile creștine așteptându-se la nou atac din partea turcilor nu primește ajutor. Mai suferă încă o lovitură când aliatul său din Țara Românească, Vlad Țepeș, moare în condiții misterioase în anul 1476 și Radu cel Frumos, noul domnitor al Țării Românești, se supune turcilor. Nu în ultimul rând turcii ocupând Caffa și Peninsula Crimeea, conving tătarii să atace și ei Moldova. În vara anului 1476, atacat din două părți Ștefan cel Mare este învins la Războieni/ Valea Albă în 25/26 iulie de armatele otomane conduse de Mehmed al II-lea. Victoria turcilor nu a fost fructificata deoarece cetățile Moldovei, mai ales capitala Suceava, au rezistat eroic, iar Ștefan i-a alungat pe turci și tătari din Moldova. În cele din urmă, pierzând și Chilia și Cetatea Albă Ștefan cel Mare acceptă în anul 1488 plata tributului către turci. În anul 1497 la Codrii Cosminului, în zona orașului Cernăuți de astăzi, învinge armatele poloneze conduse de Ioan Albert. Legenda ne spune că după fiecare victorie a sa Ștefan a dat ordin să se construiască o mănăstire. Așa poate au apărut construcții unice în Europa la Voroneț, Varatic, Lapusna, Putna, Hotin Moldovita și poate altele.

În a doua zi din luna iulie a anului 1504 în vârstă de 71 de ani și probabil din cauza unei răni nevindecate Ștefan cel Mare a murit, fiind înmormântat la Mănăstirea Putna. A lăsat în urma sa o moștenire de care, spunem noi, nu suntem mândrii astăzi ca popor mai ales că nu am învățat lecția politicii sale externe. Fiind ridicat și la nivel de Sfânt considerăm că este corect acest titlu deoarece construind mănăstiri ne-a lăsat obiective turistice apreciate mai mult de străini decât de români. Pentru a nu spune că toți marii conducători ai lumii au lăsat urmași nelegitimi numai că nu o să vedem francezii scoțând aceste aspecte în evidență lui Ludovic al XIV-lea sau Napoleon Bonaparte sau englezii lui Henric al VIII- lea. Exemplele pot continua așa ca să învățăm ca români să nu mai fim atât de critici și negativisti cu valorile noastre.

Published by PaulOvidiuM

Cand n-am mai avut nimic de pierdut, am castigat totul. Cand am incetat sa mai fiu cine eram, m-am gasit pe mine insumi. Cand am cunoscut umilinta, chiar si atunci, mi-am continuat drumul si am inteles ca eram liber sa-mi aleg soarta. Paulo Coelho

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: