Te-am văzut


Te-am văzut la ceas de seară/ erai raza mea de răcoare/ într-un soare cald de vară/ a zilei mele parfumare/ cu aroma liniștii profunde/ făcând inima să inunde/ de iluzia îndrăgostirii/ și a gândurilor mele chipul tău dulce al rostirii. Priveai tăcută la apusul unei zile/ dacă aș fi fost un măreț pictor/ ți-aș fi desenat liniile/ unui feeric decor/ al vieții mele pornită dintr-un pridvor/ pentru a-ți fi a răutății dulci zale. Ai zâmbit candid și ușor/ eu am preferat să aștept clipa/ când cuvintele nu au zăvor/ însă târziu am înțeles risipa/ urcând ea într-un autobuz/ rămânând eu, al regretelor abuz. Te-am pictat de aseară ca pe o simplă icoană/ visurile mele poartă a ta darza coroană/ o feerica plasmuire al chipului tău de înger/ care a coborât la ceas de seară dispărând în drag eter/ despre o fată simplă și văzută pentru o clipă/ care astăzi este a gândurilor mele ispită. Chiar dacă aș mai vedea-o în treacăt/ cuvintele nu ar vrea să iasă/ ar fi doar al lumii mele geamăt/ a serii tainică crăiasa/ plecând cu gândurile mele/ lăsând lumii mele firave și colorate perdele.

Published by PaulOvidiuM

Cand n-am mai avut nimic de pierdut, am castigat totul. Cand am incetat sa mai fiu cine eram, m-am gasit pe mine insumi. Cand am cunoscut umilinta, chiar si atunci, mi-am continuat drumul si am inteles ca eram liber sa-mi aleg soarta. Paulo Coelho

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: