Ziua Iei


Istoria României la nivel social este ia. Reprezintă identitatea noastră ca locuitori ai acestor locuri pornind de la daci. Un simbol al credinței în unitate și în libertate a ținut la nivel înalt identitatea meleagurilor acestea și atunci când romanii au cucerit teritoriul Daciei. Pătată cu sânge și înflorita cu verdeața de pe formele de relief se întindea până la Marea cea Mare, adică Marea Neagră. Ia a fost prezentă și atunci când ungurii au ocupat Transilvania începând cu secolul X. Românii pierdeau independența, dar nu-și pierdeau tradițiile sau portul popular. Ia l-a însoțit și pe Basarab când a obținut independența Țării Românești precum și pe Dragoș sau Bogdan în cadrul întemeierii și obținerii independenței Moldovei. A protejat pieptul atâtor de mulți osteni care s-au luptat cu turcii, polonezii, tătarii, austriecii care au venit să ceară pământ și apă. Chiar dacă a fost îngenuncheata ia nu și-a pierdut dorința de libertate pornită din inima unor români care vorbeau tuturor de limba română ca și cronicarii Grigore Ureche, Miron Costin sau Ion Neculce precum și membrii ” Școlii Ardelene”. A fost din nou pătată cu sânge în cadrul răscoalei lui Horea, Closca și Crișan sau a revoluțiilor lui Tudor Vladimirescu sau pașoptiste. Ia a stat mândră în fața domnitorului Alexandru Ioan Cuza în luna ianuarie a anului 1859 când s-a realizat Unirea Țării Românești cu Moldova precum și în cadrul Războiului de Independență din anul 1877. Patrunsa de gloanțele Primului Război Mondial a plâns de fericire în anul 1918 când toți românii, iile, erau unite în cadrul acelorași granițe fiind purtate cu atâta mândrie de Casa Regală. Ia a plâns când frații noștri din Basarabia, Ținutului Hertei, Nordul Bucovinei au plecat ireversibil din cadrul granițelor României sau când românii erau chinuiți de horthysti sau germani. A revenit Nordul Transilvaniei în granițele României pentru a fi din nou bătută și chinuită de comuniști luptând plină de curaj în munți. Ia a ieșit în stradă în luna decembrie a anului 1989 pentru a-și obține libertatea. De aproape 33 de ani plânge din nou în interior pentru neajunsurile României, dar șade falnica în fața Europei și a lumii pentru că a rezistat în fața timpului și a istoriei. Pentru că ia de fapt suntem noi toți, românii din țară și din afara ei care vorbesc aceeași limbă, au aceleași tradiții și obiceiuri și același trecut oriunde ne aflăm. Astăzi când sărbătorim “Ziua Iei” de fapt ne sărbătorim pe noi care prin negura timpului și a vicisitudinilor istoriei am păstrat ia și o vom lăsa ca moștenire generațiilor care vor veni. Ia de fapt suntem noi, oamenii simpli ai României care uniți vom putea să ne ducem moștenirea istoriei mai departe. La mulți dragi iilor, oriunde ne aflăm!

Published by PaulOvidiuM

Cand n-am mai avut nimic de pierdut, am castigat totul. Cand am incetat sa mai fiu cine eram, m-am gasit pe mine insumi. Cand am cunoscut umilinta, chiar si atunci, mi-am continuat drumul si am inteles ca eram liber sa-mi aleg soarta. Paulo Coelho

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: