O simplă poezie


Era o poezie simplă și plină de admirație pentru tatăl care muncea. Un stâlp al casei față de care copilul generației anilor 80 dezvolta ideea de model. Dorind ca să ajungă o persoană importantă pentru ca tatăl lui să se mândrească cu el știa clar că numai prin muncă, cinste sau corectitudine putea să facă acest lucru. Indiferent de condiții sau de anotimp munca trebuia să primeze. Precum unii dintre noi știm este un fragment dintr-o poezie de învățământ primar din perioada anilor 80. Fundamentul acestei poezii contribuia la responsabilizarea unui copil și la găsirea unui model demn de urmat. Comunismul în sine a fost o ideologie care a pornit greșit și a continuat prin omorârea și distrugerea vieții a milioane de oameni în România. A ucis și interior milioane de oameni într-un mod ireversibil a cărui consecințe, mai ales pe plan psihologic le simțim și în ziua de astăzi. Numai că acest regim comunist a realizat ceva ce regimul pseudemocratic după revoluția din luna decembrie a anului 1989 a făcut într-un mod total greșit și dăunător societății. Acesta este tocmai educația copiilor în afara școlii. Comunismul a realizat o ierarhie și a creat modele în mare parte corecte și demne de urmat. Etapele școlii, gimnaziu, liceu sau școală profesională sau facultate, reprezentau treptele prin care un individ urca la etajele superioare ale societății din toate punctele de vedere, inclusiv financiar. Modelele pentru un copil sau un tânăr erau oamenii care realizau aceste performanțe, îndeosebi prin muncă. În ziua de astăzi, produs în creștere a ultimilor aproape 33 de ani, școala profesională odată absolvita poate să aducă mai multe beneficii financiare unui individ decât diploma de facultate. Practic nu mai contează diplomele de rang superior. Pentru a nu spune că mulți oameni se plâng că nu mai există decât foarte puțini meseriași pentru că tânăra generație, în mare parte, are modelul muncii superficiale și a afaceristului care prin șmecherii și combinații se îmbogățește în scurt timp. Cu alte cuvinte tinerii au modelul maneliștilor. Acest tip de mentalitate, a neimportantei școlii absolvite sau a modelului manelist, este mai distrugătoare pe termen mediu și lung decât ne putem închipui. De fapt produce în mare parte corupția și hoția din cadrul clasei politice. Așa că dacă vrem să schimbăm ceva în România va trebui să ne ducem nu în cadrul școlii neapărat ci în special la educația unui copil sau tânăr din afara școlii. Școala oricât de incredibilă ar fi nu poate substitui carentele educației de acasă și a mediului în care trăiește și este educat un copil sau tânăr. “Unde nu este cap este vai de picioare” era o vorbă populară sub doctrina căreia funcționează pseudodemocratia de la nivelul statului din ziua de astăzi. “Țara te vrea prost” și jmecher este o altă ideologie contemporană.

Published by PaulOviM

Cand n-am mai avut nimic de pierdut, am castigat totul. Cand am incetat sa mai fiu cine eram, m-am gasit pe mine insumi. Cand am cunoscut umilinta, chiar si atunci, mi-am continuat drumul si am inteles ca eram liber sa-mi aleg soarta. Paulo Coelho

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: