Am întrebat Cerul


Am cerut Cerului o minune/ la o întrebare să-mi răspundă/ de ce sufletul nu uită/ chiar ceea ce l-a făcut să doară/ și ține minte după un timp/ doar ceea ce a fost mai bun? De ce amintirile sunt făcute/ îndeosebi din lucruri sfinte/ de ce atunci când iubim și suferim/ după un timp omul rău devine bun/ uităm tot ceea ce am suferit/ și vrem să primim iar răul cu false promisiuni înapoi? Atunci când devine răul o vulpe/ spasit că nu o să mai facă niciodată/ de fapt plănuiește o altă suferință/ noi, naivi uităm năravul/ credem că lupul devine miel/ și uităm zicala că lupul a lui haină nu o schimbă. Într-o bună zi omul tot rău va fi/ iar de suferit suferă cel bun/ ceea ce însă știm cu toții/ că răsplata din Ceruri pentru răutate/ este aspră și vine când nici nu ne așteptăm/ întocmai ca și binele pe alte căi.

Published by PaulOvidiuM

Cand n-am mai avut nimic de pierdut, am castigat totul. Cand am incetat sa mai fiu cine eram, m-am gasit pe mine insumi. Cand am cunoscut umilinta, chiar si atunci, mi-am continuat drumul si am inteles ca eram liber sa-mi aleg soarta. Paulo Coelho

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: