O ultimă iubire


O iubire aruncată în scrum/ care a luat-o demult pe un alt drum/ în care uitarea are al ei fum/ un ultim gând/ scris ca cel mai dulce rând/ parcă și acum o aud râzând. Nimic nu a mai rămas în urma ei/ nici măcar un sentiment bun pentru plebei/ tocmai acum când se simte aroma unui tei/ când parfumul unor trandafiri/ anunță a iubirii măriri/ totul a decăzut în nesimțiri. Cuvintele sunt deja pustii/ doar uitate senzații pe hârtii/ nici măcar pentru a ne amintii/ despre un vechi foc al unei iubiri/ care a pierit prin convorbiri/ lăsând un val de deosebiri. Pesemne timpul va mai lasa un loc/ pentru că răul să nu mai fie deloc/ o simplă privire având un breloc/ a ceea ce cândva a fost/ astăzi nici măcar nu mai are rost/ să recunosc că am fost un prost. Iubirea însă există printre oameni/ chiar și ascunsă pentru alți semeni/ trecutul este pentru ca nimeni/ să-l mai trăiască ca și știre/ sunt însă și alte ființe martire/ care iubesc fără a răului părtinire.

Published by PaulOvidiuM

Cand n-am mai avut nimic de pierdut, am castigat totul. Cand am incetat sa mai fiu cine eram, m-am gasit pe mine insumi. Cand am cunoscut umilinta, chiar si atunci, mi-am continuat drumul si am inteles ca eram liber sa-mi aleg soarta. Paulo Coelho

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: