Abis


Un scurt popas/ un gând mai poznaș/ nimic nu este de pripas/ parcă este și drăgălaș/ un suflet tot las/ chiar le spunem pas. Un foșnet de vânt/ un simplul cuvânt/ o viață prezentă/ cu pudoare absentă/ un simplu legământ/ un îndepărtat așezământ. Un oracait de broaște/ un fâlfâit de șoapte/ aproape de noapte/ un lătrat al unui câine/ o aromă de pâine/ două frumoase zâne/ o liniște ivita prin semne. Un sunet de apă/ un stol de păsări care se adapa/ nimic nu le papă/ un croncanit de ciori/ nu avem nici fiori/ un vis plecat fără culori. O lumina ștearsă/ dorul de o hârtie arsă/ a unor gânduri pedeapsă/ o licărire de spume/ nici măcar nu au nume/ și totuși digul are un renume. Pietrele în cale tropaite/ câteva glasuri mai țopăite/ doar vietăți mai stropite/ nici măcar un sunet nu se mai aude/ nici genele nu mai sunt ude/ un sentiment în toate vietățile încă se mai ascunde. Pașii încet se îndreaptă/ departe de Sfântul așteaptă/ totul rămâne o glumă proastă/ nu se mai aude nimic/ totul este deja tainic/ pentru a fi dus într-o lume a unui pustnic.

Published by PaulOvidiuM

Cand n-am mai avut nimic de pierdut, am castigat totul. Cand am incetat sa mai fiu cine eram, m-am gasit pe mine insumi. Cand am cunoscut umilinta, chiar si atunci, mi-am continuat drumul si am inteles ca eram liber sa-mi aleg soarta. Paulo Coelho

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: